1. Kieran Walsh, Statistician Senior, BIM Departmentul de Statistică
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă şi Rezoluţia a 19 a Conferinţei Internaţionale a Statisticienilor Muncii
Kieran Walsh, Statistician Senior, BIM Departmentul de Statistică

2. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

3. Sumar Obiectivele de dezvoltare durabilă
Ce sunt ele şi cum au fost elaborate?
Ce cuprind/acoperă ele?
Care părţi se referă la Agenda privind Munca Decentă?
Rezoluţia I a Conferinţei Internaţionale 19 a Statisticienilor Muncii
Ce înseamnă aceasta pentru utilizatori?
De ce se schimbă standardele?
Care sunt schimbările principale?
Ce înseamnă acestea/Care sunt implicările lor?
Ce face OIM pentru a susţine implementarea lor?

4. Care sunt Obiectivele de Dezvoltare Durabilă?
Aprobate în septembrie 2015
Un set de obiective care au ca scop eliminarea sărăciei în lume pînă în 2030
Urmare a Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului
Dezvoltarea în baza experienţei ODM – mai tangibilă
17 obiective
Cuprinde teme cum ar fi sărăcia, învăţămîntul, sănătatea, mediul, munca, justiţia, etc
ILO Department of Statistics

5. Grupul Interinstituţional de Experţi (GIE) - ODD
A fost creat pentru a elabora cadrul de indicatori necesari pentru monitorizarea progresului;
Cadrul de 17 obiective include mai mult de 150 ţinte şi 230 indicatori
Aprobate de către Comisia Statistică a ONU în martie 2015
Necesită adoptare de către Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) în iunie 2016 şi de către Adunarea Generală a ONU în septembrie 2016 sau chiar şi mai devreme
GIE va monitoriza indicatorii pentru a evalua progresul
Raport anual de progres privind realizarea obiectivelor şi ţintelor la nivel mondial
Revizuirea regulată a activităţilor de consolidare a capacităţilor în domeniile statistice
Întrunirea fizică de două ori pe an şi virtual la necesitate

6. Statutul indicatorilor
Nu toţi indicatorii au metodologii de măsurare general acceptate
Indicatorii au fost grupaţi în 3 nivele/grupe în dependenţă de statutul lor curent
Lucrul viitor se va axa asupra celor care necesită dezvoltare
Pentru cei acceptaţi (grupul 1) şi pentru care datele sunt accesibile, se va pune accent asupra consolidării capacităţilor pentru a asigura raportarea

7. Paşii viitori
Va fi nevoie de date dezagregate calitative, accesibile şi în timp util pentru a ajuta la măsurarea progresului şi pentru a ne asigura că nimeni nu e lăsat în afară
Ţările vor stabili valori de referinţă pentru indicatori ceea ce ar permite monitorizarea
Este nevoie de a revizui accesibilitatea indicatorilor în ţară şi de a-i elabora în caz că indicatorii nu sunt accesibili
Un volum semnificativ de lucru va fi făcut de către Agenţiile Internaţionale şi ţări

8. Monitorizarea şi Raportarea
Nivel naţional, regional şi global
A fost creat Forumul Politic la Nivel Înalt (HLPF), care va fi informat prin rapoarte anuale de progres asupra ODD, pregătit în cooperare cu instituţiile ONU, în baza cadrului global de indicatori
Forumul va avea rolul central în supravegherea implementării şi revizuirii (Oficiile Naţionale de Statistică sunt membrii)
Va efectua, de asemenea, revizuiri naţionale începînd cu 22 iulie 2016, care sunt voluntare şi vor fi conduse de ţări
Comisii regionale care vor contribui la revizuiri regionale
Se mai discută mecanisme detaliate

9. Care părţi se referă la munca decentă şi BIM?
Există circa 30 indicatori relevanţi pentru munca decentă, dintre care:
BIM va fi agenţia care va asigura custodia pentru 13 (2 împreună).
Agenţii implicate pentru 3
Alţii 14 se referă la munca decentă, dar nu BIM asigură custodia
Din cei 13 indicatori unde BIM oferă custodia, majoritatea fac parte din grupul 1, ceea ce înseamnă că datele sunt accesibile şi metodologia de calcul este aprobată

10. Care părţi se referă la munca decentă şi BIM
Care părţi se referă la munca decentă şi BIM? – Indicatori unde BIM oferă custodia
Indicatori pentru care BIM este responsabil
Acoperirea cu serviciile sociale (1.3.1)
Proporţia femei/bărbaţi în funcţii de conducere (5.5.2)
Creşterea anuală a PIB real per persoană ocupată (8.2.1)
Ponderea ocupării informale în ocuparea în activităţile non-agricole (8.3.1)
Cîştigul mediu pe oră al femeilor şi bărbaţilor salariaţi (8.5.1)
Rata şomajului (8.5.2)
Proporţia tinerilor neîncadraţi în învăţămînt, instruire sau ocupare (8.6.1)
Proporţia şi numărul copiilor angajaţi în munca copiilor (8.7.1)
Ratele frecvenţei accidentelor letale şi ne-letale la locul de muncă (8.8.1)
Creşterea conform drepturilor muncii (8.8.2)
Cheltuielile totale guvernamentale pentru protecţia socială şi programele de ocupare ca pondere din bugetele naţionale şi PIB (8.b.1)
Ponderea forței de muncă în PIB (10.4.1)
Cheltuielile de angajare suportate de către salariat ca proporţie din venitul anual (10.7.1)

11. Care părţi se referă la munca decentă şi BIM
Care părţi se referă la munca decentă şi BIM? – Indicatori în care este implicat BIM
Indicatori în care este implicat BIM
Rata populaţiei sub pragul de sărăcie internaţională (1.1.1)
Rata cheltuielilor totale guvernamentale pentru serviciile de bază (1.a.2)
Numărul cazurilor verificate de omor, răpire, dispariţie forţată, detenţie arbitrară şi tortură a jurnaliştilor, personal asociat în mass-media, sindicalişti şi avocaţi pe drepturile omului în ultimele 12 luni ( )
PLUS MULȚI ALȚI INDICATORI RELEVANȚI PENTRU MUNCA DECENTĂ

12. Alţi indicatori de luat în consideraţie
Indicatorul privind accesibilitatea datelor, calitatea datelor şi consolidarea capacităţii ( , şi )

13. Statisticile privind munca, ocuparea şi subutilizarea forței de muncă
Rezoluţia 1 a Conferinţei a 19-a Internaţionale a Statisticienilor Muncii (CISM 19)
Statisticile privind munca, ocuparea şi subutilizarea forței de muncă

14. Ce înseamnă CISM 19 pentru utilizatori?
Schimbări semnificative în ceea ce priveşte datele privind piaţa forţei de muncă
Mai multă informaţie care cuprinde mai multe activităţi
Schimbări posibile în nivelul estimărilor existente privind ocuparea şi şomajul datorită schimbării definiţiilor
Va deveni vizibil odată cu implementarea noilor standarde
Are conexiune cu ODD luînd în consideraţie faptul că un şir de indicatori se referă la muncă, ocupare şi şomaj

15. Contextul CISM 19
Standardele statistice pentru întrebările ce ţin de forţa de muncă sunt aprobate fiecare 5 ani la Conferinţa Internaţională a Statisticienilor Muncii, găzduită de BIM
Standardele acoperă diferite teme, cum ar fi munca, programul de muncă, cîştiguri, preţurile de consum, etc.
Standardele existente privind piaţa muncii (cum ar fi, de exemplu, cele produse în cadrul Anchetei Forţei de Muncă) se bazează pe standardele aprobate în 1982 (CISM 13)
Definiţia pentru ocupare şi şomaj
Utilizate în marea parte a lumii

16. De ce se schimbă standardele?
Cu toate că statistica în baza CISM 13 a fost foarte utilă, cu timpul, au apărut un şir de întrebări în baza experienţei ţărilor
Definiţia pentru ocupare este prea largă – includea mai multe persoane din muncă neremunerată – în mare parte o întrebare de rezolvat în ţările cu multe activităţi de subzistenţă
Rata şomajului a fost utilă dar nu cuprinde toate persoanele cu necesităţi nesatisfăcute de ocupare
Trebuie să fie ‘nu în ocupare’, ‘în căutare de muncă’, ‘accesibil pentru muncă’
Inconsistenţe în aplicare în diferite ţări

17. Cum s-au schimbat standardele?
Procesul a început în 2008
Consultaţii internaţionale majore care au inclus oficii naţionale de statistică
BIM a elaborat noile standarde în baza contribuţiilor în rezultatul consultărilor
În 2013, consultaţiile au inclus partenerii sociali
Conferinţa din octombrie 2013 a aprobat noile standarde

18. Care sunt schimbările majore ?
Prima definiţie statistică a muncii
Toate activităţile de producţie
“Orice activitate desfășurată de către persoane de orice vîrstă şi sex pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii pentru a fi utilizate de alţii sau pentru consum propriu”
Nu include activităţile care nu produc un bun sau serviciu sau care altcineva nu le poate efectua pentru Dvs. (de exemplu, dormit, furat)

19. Formele muncii Măsurare separată pentru monitorizare direcţionată
Cadrul distinge diferite tipuri de activităţi de producere
Ocuparea redefinită ca muncă pentru plată sau profit, în bani sau natură
Măsurare, în general, pe o perioadă de referinţă scurtă, de o săptămînă

20. Beneficiile noilor forme a cadrului de măsurare a muncii?
La aplicare:
Coerență mai mare cu viziunea factorilor de decizie privind ocuparea
Permite măsurarea şi raportarea diferitor forme a muncii
Recunoaşte că oamenii pot fi implicaţi în multiple activităţi în aceiaşi perioadă de timp şi pot fi produse statistici care să arate acest lucru (de exemplu, persoanele care sunt ocupate şi fac munci voluntare)
Definiţii mai precise vor duce la o mai mare coerență între ţări

21. Forţa de muncă și subutilizarea forței de muncă Monitorizarea îmbunătăţită a pieţei muncii în ţări
Populaţia economic activă
Forţa de muncă
În afara forţei de muncă
Relația cu Piaţa muncii
Ocupat
(pentru plată sau profit)
Şomer
Subocuparea în raport cu timpul lucrat
Forţa de muncă potenţială
-în căutare, ne accesibil
-accesibil, nu caută
Doresc ocupare
Nu caută,
Nu sunt accesibili
Nu doresc ocupare
Subutilizarea forţei de muncă
(necesitate nesatisfăcută de ocupare)

22. Indicatori NOI de măsurare a subutilizării forței de muncă (LU1 – LU4)
Populație în vârstă de muncă
Populație ocupată
Șomeri
În afara forței de muncă
Caută de lucru,
Nu sunt disponibile
Sunt disponibile,
Nu caută
Forța de muncă
Sub-ocupare
Șomaj
Forță de muncă potențială
LU1
LU2
LU3
LU4
ILO Department of Statistics

23. Beneficiile noilor indicatori privind subutilizarea muncii?
La aplicare:
Reflectă diferite grupuri de persoane care exercită presiune asupra pieţii muncii
Provocările pentru a găsi un loc de muncă/ocupare satisfăcătoare pot fi diferite, astfel că diferite politici ar fi relevante
Trebuie examinaţi ca indicatori care se completează unul pe altul dar nu care se exclud reciproc

24. Impactul scontat al noilor standarde - generalizare
Asupra statisticii forţei de muncă
Indicatorii pieţii muncii vor deveni mai strict direcţionaţi pentru a monitoriza accesul la munca remunerată
Va micşora volumul forţei de muncă total şi a ratei de participare a forţei de muncă
Va micşora nivelul de ocupare şi rata ocupării
O mai largă identificare a persoanelor care trec prin diferite forme de subutilizare a muncii (cu o necesitate nesatisfăcută de muncă remunerată)
Creștere a nivelurilor şi ratelor de sub-ocupare în raport cu timpul şi a şomajului
Forţa de muncă potenţială devine vizibilă
În general, impactul va depinde de contextul naţional, dar se presupune că va fi mai mare pentru femei, tineri şi persoane din zonele rurale
ILO Department of Statistics

25. Rata de ocupare (15-64 ani): Impactul aşteptat
Depinde de prevalenţa activităţilor în ţară şi acoperirea acestora în statistica existentă a ocupării
Source: ILO calculations based on national data ( )

26. Măsurarea Şomajului & Subutilizării muncii: Impactul aşteptat
Impactul şi măsurarea subutilizării forţei de muncă relevante în special pentru femei şi tineri
LU1=Unemployment rate
Previous standards
NEW standards
Source: ILO calculations based on national data (2010)
ILO Department of Statistics

27. Măsurarea şomajului & subutilizarea muncii: Impactul aşteptat
Impactul şi subutilizarea forţei de muncă relevante în special pentru zonele rurale
LU1= Unemployment Rate.
Previous standards
NEW standards
Source: ILO calculations based on national data (2011)

28. Identificarea separată a persoanelor angajate în producţia produselor alimentare pentru consum propriu
Persoanele angajate în producţia produselor alimentare din agricultură, pescuit, vînătoare şi colectarea pentru consumul final de către gospodărie sau familie
Source: ILO calculations based on national data ( )

29. Implementarea naţională necesită strategii coordonate
Modelate în dependenţă de impactul scontat
Va fi nevoie de actualizarea chestionarelor
Comunicarea timpurie cu utilizatorii
Implementarea coerentă în diferite surse
Recensămîntul Populaţiei, Cercetările în gospodării (AFM)
Planul de testare necesită informaţia clară privind impactul asupra schimbărilor

30. Activităţile următoare ale BIM

31. Departamentul de Statistică al BIM Planul de lucru pentru implementare:
Comunicarea pe larg a noilor standarde
Elaborarea în continuare a metodologiilor
Consolidarea capacităţilor & instruire
Cursuri la BIM – Centrul Internaţional de Instruire (Turin, Italia)
Seminare instructive regionale & naţionale
Elaborarea materialelor tehnice
Materiale model pentru AFM, Îndrumare tehnice (recensăminte, cercetări)
Asistenţă tehnică directă/asistenţa ţării

32. Programul pilot de studiu al BIM (iulie 2015 – decembrie 2016)
Pentru a elabora modelul consecutivităţii întrebărilor şi îndrumare pentru AFM
Armonizat cu noile standarde CISM 19
În baza bunelor practici existente ŞI datelor noi
Elaborate 5 chestionare posibile pentru testare
Accent
Ocupare (ca muncă pentru plată sau profit)
Măsurarea subutilizării muncii
Persoanele angajate în munca pentru consumul propriu (şi timpul de lucru)
Rezultate
Îndrumar practic preliminar pentru AFM, setul model pentru AFM
Cursuri instructive & materiale
Pilot countries: Cameroon, Ecuador, Ivory Coast, Kyrgyz Republic, Moldova, Namibia, Peru, Philippines, Tunisia, Vietnam
ILO Department of Statistics

33. Faza 1: Abordarea generală
Ţări pilot (10)
Metodologia pilot
Camerun
Cote d’Ivoire
Ecuador
Kyrgyzstan
Moldova
Namibia
Peru
Philippines
Tunisia
Vietnam
Pentru fiecare ţară pilot
2 modele alternative de chestionare
Diferite etape de testare

34. Situaţia curentă şi paşii următori
Toate ţările finalizează testarea pînă în iulie 2016
OIM va analiza datele şi va publica manualele pînă la sfîrşitul lui 2016
Următorii paşi pentru ţări se vor axa asupra implementării manualelor OIM
ILO Department of Statistics

35. MULŢUMESC