1. Contracția economică în România – soluții posibile pentru reluarea creșterii economice sustenabile
Ionuț DUMITRU
Președinte Consiliul Fiscal și Economist-șef Raiffeisen Bank
Octombrie 2010

2. I. Factorii care au condus la contracţia economică puternică şi la amânarea reluării creşterii economice în România

3. Modificarea PIB în perioada crizei
I. 1. Scăderea amplă a PIB în România este în principal efectul dezechilibrelor majore existente la momentul declanșării crizei (1)
Activitatea economică s-a contractat puternic în țările dependente de intrări de capital la momentul declanșării crizei.
România a fost una dintre cele mai vulnerabile țări, atât sectorul privat cât și cel public fiind dependente de finanțare.
Declinul activității economice în România a fost unul puternic (-9.4% între Q2 și 2010 Q2)
Deficitul bugetar și deficitul de cont curent înainte de criză
Modificarea PIB în perioada crizei
Source: Eurostat, National Institute of Statistics, Raiffeisen RESEARCH

4. I. 1. Scăderea amplă a PIB în România este în principal efectul dezechilibrelor majore existente la momentul declanșării crizei (2)
Activitatea economică crește deja de câteva trimestre în cazul țărilor care au avut dezechilibre mici înainte de criză: Polonia, Slovacia și Republica Cehă
Recuperarea economică s-a produs în linie cu recuperarea economică din zona euro
Țările cu dezechilibre mari înainte de criză (Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, România) se chinuie încă să iasă din recesiune.
Indicele PIB real, 2008Q2 =100
Creșterea trimestrială a PIB în țările din Europa Centrală și de Est
Source: Eurostat, National Institute of Statistics, Raiffeisen RESEARCH

5. I.2 Prociclicitatea politicii fiscale din perioada pre-criză …
Sursa: Comisia Europeana, Consiliul Fiscal

6. I.2 … a epuizat spațiul fiscal necesar stimulării economiei în perioada crizei
Sursa: estimari ale Comisiei Europene, Consiliul Fiscal

7. 1.3 Recuperare puternică a cererii externe
Dinamica productiei industriale in Europa Centrala si de Est
Dinamica exporturilor in Europa Centrala si de Est
Note: 3 months moving average for industry and exports
Source: Eurostat,National Institute of Statistics Raiffeisen RESEARCH

8. Deficitul de cont curent şi componentele sale
I.4 Povara ajustării a fost suportată în cea mai mare parte de sectorul privat
Corecţia deficitului de cont curent s-a făcut în România pe seama sectorului privat, acesta suferind o ajustare brutală foarte rapidă a balanţei economisire-investire de 13.2 puncte procentuale din PIB cumulat în doar 2 ani (2008 şi 2009).
In timp ce sectorul privat s-a ajustat chiar începând cu 2008, sectorul guvernamental nu s-a ajustat în , ci dimpotrivă şi-a mărit deficitul.
Deficitul de cont curent şi componentele sale
% din PIB
2006
2007
2008
2009
2010e
Deficit de cont curent, din care:
-10.4
-13.4
-11.9
-4.5
-5.5
- Deficit bugetar
-2.2
-3.1
-4.8
-7.4
-6.8
- Deficitul sectorului neguvernamental (S-I)
-8.2
-10.3
-7.1
2.9
1.3
Ajustare sector neguvernamental
-2.1
3.2
10.0
-1.6
Sursa: Ministerul de Finante, BNR

9. I.5 Pilonii principali din acordul de finanţare externă pe care se baza reluarea creşterii economice au eșuat în mare parte
Reducerea facturii sociale în scopul eliberării spaţiului fiscal necesar pentru investiţii publice masive, cele care ar fi putut crea un efect de multiplicator în economie şi ar fi stimulat activitatea economică, a eşuat în 2009.
Absorbţia fondurilor europene a fost supraestimată, cifrele efective de absorbţie fiind sub estimările iniţiale.
Arieratele faţă de sectorul privat, programate să scadă în cadrul programului de finanţare externă, au crescut substanţial şi sunt un factor de blocaj major pentru sectorul privat. In fapt, România şi-a îndeplinit ţintele de deficit bugetar convenite cu FMI (pe metodologia cash) şi prin utilizarea măsurii de neplată a datoriilor către companii private şi acumularea de arierate. In fapt, acumularea de arierate faţă de mediul privat a echivalat practic cu o formă mascată de impozitare suplimentară a mediului privat.
Taxele au fost crescute (TVA în 2010, CAS şi accize în 2009), deşi intenţia iniţială era să fie menţinute.

10. Datoria externă pe principale sectoare
I.6 Pachetul de finanțare externă a ajutat economia să evite o recesiune mult mai profundă
Banii primiți de România în pachetul de finanțare externă au compensat scăderea puternică a intrărilor de capital privat și au permis finanțarea deficitului de cont curent  amplitudinea contracției economice a fost mai mică
Datoria externă pe principale sectoare
Banii de la FMI și Comisia Euroepana au fost o sursă principală de finanțare a deficitului de cont curent
Source: National Institute of Statistics, Raiffeisen RESEARCH

11. II. Factorii creşterii economice post-criză - cum îi putem potenţa pentru a asigura o convergenţă reală rapidă, dar sustenabilă a economiei

12. II.1 Factorii creșterii economice pre-criză

13. II.2 Reducere așteptată a creșterii economice post-criză
Un acces mai dificil la surse de finanţare din străinătate şi un cost al finanţării mai scump (primă de risc mai mare), pe fondul creşterii aversiunii la risc la nivel global şi efectului de evicţiune (engl. crowding out) creat de necesarul foarte mare de finanţare al autorităţilor suverane din ţările dezvoltate. În plus, investitorii vor diferenţia mult mai bine ţările în funcţie de vulnerabilităţile fiecăreia, fiind probabil mai selectivi. De asemenea, competiţia pentru investiţii din partea economiilor emergente mult mai dinamice din Asia va fi importantă.
Procesul de reducere a îndatorării (engl. deleveraging) la nivelul companiilor, populaţiei şi sistemului financiar este de aşteptat să fie unul de lungă durată şi va fi un factor negativ pentru creşterea economică.
Creşterea economică aşteptată mai mică pentru ţările din zona euro, principalul partener comercial pentru ţările din Europa Centrala şi de Est, pe fondul procesului de consolidare fiscală ce se va desfăşura în anii următori, cu impact negativ asupra creşterii economice din zona euro şi implicit asupra cererii de export pentru ţările Europei Centrale şi de Est.

14. II.3 Reformele structurale sunt esențiale (1)
Intr-un context în care se prefigurează o reducere a fluxurilor de capital din străinătate şi în condiţiile unui spaţiu extrem de limitat pentru stimulente fiscale, România trebuie să meargă pe calea reformelor structurale pentru a-şi spori atractivitatea pentru investiţii la modul general şi pentru a elibera spaţiu bugetar pentru investiţii publice in particular.
Pentru a asigura condiţiile propice creşterii economice sustenabile, în România este necesară îmbunătăţirea mediului de afaceri, asigurarea stabilităţii macroeconomice (consolidarea fiscală este prioritară), creşterea calităţii infrastructurii (atât fizice, cât şi instituţionale), creşterea eficienţei şi valorificarea potenţialului economic din agricultură şi o mai bună funcţionare a pieţelor (in special piaţa forţei de muncă).

15. Caracteristici structurale ale economiilor ţărilor din UE10
II.4 Reformele structurale sunt esențiale (2)
Caracteristici structurale ale economiilor ţărilor din UE10

16. II.4 Reformele structurale sunt esențiale (3)
Poziţia României în clasament (din 183 de ţări) în privinţa uşurinţei de a face afaceri
Ease of...
Doing Business 2010 rank
Doing Business 2009 rank
Change in rank
Doing Business 55 45
-10
Starting a Business 42 30
-12
Dealing with Construction Permits 91 87 -4
Employing Workers
113
110 -3
Registering Property 92
112 20
Getting Credit 15 12
Protecting Investors 41 38
Paying Taxes
149
148 -1
Trading Across Borders 46 43
Enforcing Contracts
-25
Closing a Business 88
Sursa: Banca Mondiala, 2010

17. II.5 Simplificarea sistemului de taxe trebuie să fie o prioritate
Ţara
Poziţia în clasament (din 183 de ţări)
Uşurinţa de a plăti taxe
Numărul de plăţi de taxe pe an
Timp necesar pentru plata taxelor
Rata totala a taxării
Bulgaria 95 55
172 45
Letonia 9
121 54
Slovenia 84 76
104 75
Polonia
151
129
155 98
Lituania 51 37 63 99
România
149
182 79
108
Cehia
171
122
Slovacia
119 96
103
130
Estonia 38 30 16
131
Ungaria 43
137
150
Sursa: Banca Mondiala, 2010

18. Indicele de rigiditate a pieţei forţei de muncă
II.6 Trebuie flexibilizată piața forței de muncă
Indicele de rigiditate a pieţei forţei de muncă
Sursa: Banca Mondiala, 2010
- flexibilizarea pieţei forţei de muncă este esenţială în cadrul reformei pieţei forţei de muncă în România. In plus, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, alături de reformarea sistemului de pensionare anticipată şi a sistemului de educaţie, sunt priorităţi din perspectiva creşterii potenţialului de creştere economică pe termen mediu si lung

19. II.7 Consolidarea fiscală este esențială în asigurarea unei creșteri economice sustenabile
- La nivel macroeconomic, riscurile cele mai mari asupra stabilităţii macroeconomice provin în acest moment din zona finanţelor publice România se află în prezent într-o criză majoră a finanţelor publice, fără rezolvarea căreia nu este posibilă reluarea creşterii sustenabile a PIB. - In cadrul consolidării fiscale, reducerea deficitului bugetar trebuie realizată preponderent pe partea de cheltuieli, însă îmbunătățirea colectarii taxelor trebuie să fie și ea o prioritate.

20. II.8 Factura socială este total nesustenabilă și trebuie ajustată
Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal
- reducerea facturii sociale (reducerea fondului de salarii în sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii şi a sistemului de ajutoare sociale) şi creşterea spaţiului fiscal pentru investiţii trebuie sa fie o prioritate.

21. II.9 Eficiența cheltuirii banilor publici trebuie îmbunătățită substanțial
Cheltuieli cu bunuri și servicii (% din PIB)
Cheltuieli de capital (% din PIB)
Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal
- România a avut investiţii publice ridicate în ultimii ani, dar rezultatele sunt mai mult decât modeste, iar cheltuielile cu achiziţii de bunuri si servicii au fost relativ ridicate, in condiţiile în care percepţia generală a populaţiei este aceea că serviciile publice şi-au deteriorat calitatea.

22. II.10 Imbunătățirea infrastructurii este absolut necesară
Slaba calitate a infrastructurii poziţionează România pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană şi este un factor puternic de blocaj din perspectiva competitivităţii României şi potenţialului de creştere economică pe termen lung. Îmbunătăţirea infrastructurii este factor cheie pentru potenţialul de creştere economică pe termen lung. Soluţii în acest sens ar putea fi:
Absorbţia fondurilor europene, o parte substanţială a acestora fiind destinată infrastructurii.
Parteneriate public-privat şi dezvoltarea unei pieţe de capital (de finanţare) în moneda locală.
Creşterea cheltuielilor de capital la buget ca urmare a eliberării de spaţiu fiscal prin reducerea facturii sociale. In plus, prioritizarea proiectelor şi bugetarea multianuala sunt esenţiale.

23. II.11 Partea de venituri bugetare nu trebuie ignorată
In ceea ce priveşte partea de venituri bugetare, priorităţile ar trebui să fie legate de:
reducerea evaziunii fiscale
eliminarea excepţiilor şi creşterea bazei de impozitare
reducerea numărului de taxe şi reducerea costului de administrare a lor
creşterea redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale
creşterea impozitelor pe proprietăţi imobiliare.