1. Acțiuni privind reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii

2. Realitatea
Vasile şi Costel sunt fraţi. Costel, cel mai mare dintre fraţi, a abandonat deja şcoala de două ori: o dată în clasa a III-a şi încă o dată în a VIII-a. Acum are aproape 18 ani. Ca şi fratele său mai mic, cu care a fost coleg în clasa a VIII-a, este înscris la liceu. Vasile are 16 ani. Nu a rămas repetent la şcoală, s-a înscris la liceu, a fost la ore doar o singură zi. Acum stă acasă. Spune că nu a mai mers la liceu din cauza lipsurilor materiale: „N-aveam bani să-mi cumpăr haine să mă duc la şcoală!” Vasile şi Costel au mers la şcoală însă o singură dată în primele trei săptămâni ale anului şcolar. Vasile stă acasă, ajută la muncile din gospodărie. Costel însă lucrează cu ziua. Se gândeşte că ar putea să se întoarcă la şcoală … „acum dacă vine iarna şi n-o să mai am un loc de muncă... Vreau măcar să fac 10 clase şi să ies cu o diplomă ca să pot să mă angajez undeva unde să iau mai mulţi bani.” Deocamdată însă nu îşi pune problema de a merge la ore: „dacă tot timpul sunt la muncă, sunt obosit, nu mai pot să mă scol dimineaţa!... dacă vin seara de la muncă... mai pot să mă duc dimineaţa la şcoală?!!” (exemplu de renunţare timpurie la educaţie, extras din Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire (2009), raport în cadrul proiectului „Soluţii eficiente pentru prevenirea abandonului şcolar: costuri şi mecanisme”, realizat de UNICEF şi Centrul Educaţia 2000+)

3. Intrebări pentru profesori, directori și inspectori
Când consideraţi că un elev a abandonat şcoala?
Cum acţionează instituţia atunci când există riscul de abandon şcolar în cazul unui elev?
Cum îi monitorizați pe elevii aflaţi în situaţie de risc de absenteism şi de abandon şcolar la nivel de şcoală?
Cum culegeți şi sistematizați informaţii în procesul de monitorizare a elevilor aflaţi în situaţia de risc de abandon şcolar?
Cum utilizați datele obţinute prin activităţile de monitorizare a absenteismului şi abandonului şcolar?

4. Definiții
Abandon școlar – se consideră că un elev este în situaţia de abandon şcolar dacă nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învăţământul obligatoriu şi depăşeşte cu mai mult de trei ani vârsta clasei respective(ROFUIP 2016 art.135, alin.1 și 2)
(1) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri de zi, încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau cu frecvenţă redusă.
(2) Persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 15 ani, precum şi persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul gimnazial/liceal — ciclul inferior până la vârsta de 19 ani pot continua studiile, la solicitarea acestora, şi în programul „Adoua şansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
Rata abandonului şcolar – reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată în raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar (metodologia INS intrări-ieșiri)
Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) – este definită în România ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între de ani care au finalizat cel mult învăţământul preșcolar, primar, secundar inferior sau nu mai mult de doi ani din ciclul secundar superior (ISCED (Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei) și acei tineri care au finalizat un sistem de educaţie prevocaţională și vocaţională, care nu le-a permis obţinerea unui Certificat de Capacitate și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
Indicator NEETs – “Not in Education, Employment or Training” calculat, conform INS, în funcţie de numărul tinerilor din categoria de vârstă cuprinsă între 15 şi 24 de ani care nu urmează nicio formă de învăţământ şi nici nu au un loc de muncă.

5. Documente europene pe tema abandonului școlar
Raportul final al grupului tematic de lucru privind părăsirea timpurie a școlii
Mesaje politice privind abordarea „la nivelul întregii școli” pentru contracararea abandonului școlar
Raportul de studiu: Preventing Early School Leaving in Europe – Lessons Learned from Second Chance Education (Prevenirea abandonului școlar în Europa - Lecții învățate din programul privind educația de tip „a doua șansă”)
Study on the effective use of early childhood education and care (ECEC) in preventing early school leaving (ESL) [Studiu privind utilizarea eficientă a educației și îngrijirii copiilor preșcolari (ECEC) în prevenirea abandonului școlar]
Concluziile Consiliului privind reducerea abandonului școlar și promovarea succesului în școli
Recomandarea Consiliului privind politicile de reducere a abandonului școlar
Comunicarea Comisiei: Combaterea abandonului școlar: o contribuție esențială la strategia Europa 2020
Document de lucru al serviciilor Comisiei:  Reducerea abandonului școlar
Parlamentul European: Reducerea abandonului școlar
Monitorul educației și formării 2017-COM-1
*documentele sunt disponibile la adresa

6. Ținte asumate de România Realitatea românească actuală în UE
România în cifre
Ținte asumate de România
Realitatea românească actuală în UE
Rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) - 18,5% în 2016
Condiții specifice România :
ponderea mare a populației rurale în totalul populației din grupa de vârstă ani; din motive culturale (continuarea tradiției economice a familiei) sau sociale (familii cu mulți copii), să existe o anumită tendință de a menține în afara completării școlarizării un număr important de persoane din grupa de vârstă menționată;
ponderea importantă a economiei subterane în PIB poate conduce la atragerea timpurie și relativ importantă numeric a persoanelor din grupa de vârstă ani în activități economice remunerate, ceea ce ar putea face neatractiv efortul de completare a școlarizării;
menținerea unui număr important de persoane adulte, care au întemeiat familii, în activități economice în străinătate, ceea ce face ca o parte dintre copiii rămași în țară să nu mai beneficieze de o îndrumare corespunzătoare pentru completarea școlarizării.
Prin Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada , Guvernul și-a asumat reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii la 11,3% în 2020 (față de ținta UE de 10%), precum și creșterea la 95% a copiilor înscriși în învățământul preșcolar de la patru ani ,6 16,6 19,3 18,1 17,8 17,3 18,1 %

7. Recomandări specifice de țară 2018 (RST UE COM)
În cadrul Semestrului European, la data de 23 mai 2018, s-au publicat, de către Comisia Europeană (COM), propunerile de Recomandări Specifice de Țară 2018 (RST).
Comentarii despre educație
„Rezultatele slabe ale sistemului de educație și formare vor limita perspectivele de creștere pe termen lung. Ratele constant ridicate de părăsire timpurie a școlii, accesul inegal la un învățământ de calitate și lacunele mari în performanțele elevilor, măsurate prin evaluarea competențelor de bază, indică faptul că potențialul capitalului uman rămâne într-o mare măsură neexploatat.”
„Inegalitatea de șanse persistă în învățământ [...].”
„După adoptarea în 2015 a Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și în urma progreselor constatate în anul următor, eforturile de continuare a punerii în aplicare au fost modeste în anul Acest lucru se reflectă în ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii, în accesul inegal la educație de calitate, inclusiv pentru romi, și în discrepanțele mari în ceea ce privește rezultatele școlare, toate aceste aspecte evidențiind persistența unor obstacole.„
„Adeseori, disparitățile dintre mediul rural și cel urban, excluziunea romilor și inegalitățile în materie de educație se suprapun. În școlile din mediul rural, calitatea învățământului este în general mai slabă decât în școlile de la oraș.”
„Segregarea în învățământ, în special din cauza segregării în funcție de reședință, rămâne o provocare.”
„Rata de părăsire timpurie a școlii, deși în scădere, rămâne ridicată.”
„Rata de absolvire a învățământului terțiar este una dintre cele mai mici din UE.”
„S-au realizat progrese limitate privind îmbunătățirea accesului la un învățământ general de calitate [...]”

8. Documente strategice RO
Buna cunoaștere, promovare și implementare a Strategiei pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii-4, care poate fi consultată la adresa:
Luarea de măsuri de reducere a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii în județul dumneavoastră, conform Anexelor la Strategie-Planului strategic de acțiune-anexa 2B(pag.19)-5 care poate fi consultat la adresa:
(indicatori și tabele de la pag.57)
Plan de măsuri pentru reducerea și prevenirea absenteismului și abandonului școlar-anexă la Planul managerial al ISJ-6

9. Documente interne de referință
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
Regulamentul intern;
Legea nr.87/ pentru aprobarea OUG nr.75/2005 privind asigurarea calităţii în educaţie;
Standardele ARACIP privind evaluarea unităţilor de învăţământ preuniversitar

10. Câteva măsuri și soluții
identificarea elevilor aflaţi în abandon şcolar şi a cauzei abandonului - punctual în funcție de regiunea sau zona analizată
implicarea familiei în reabilitarea şcolară şi socială a elevului
implicarea mai mare a comunității locale în soluționarea situațiilor de abandon școlar
combaterea sărăciei prin asigurarea hranei, a rechizitelor şi a îmbrăcăminţii necesare pe timp de iarnă pentru copiii care provin din familii sărace – pentru a putea continua să meargă la școală
asigurarea transportului elevilor – în zonele care dispun de infrastructură rutieră
asigurarea cazării – în internate sau decontarea chiriei lunare în situaţia în care şcoala nu dispune de internat sau în situaţiile în care transportul zilnic al elevilor nu este posibil
integrarea în învățământul profesional  și
învățământul profesional dual 
accesul la programe A doua șansă
consiliere
concurs de proiecte de activități de păstrare
a copiilor în școală

11. TESTIMONIALE
„Măsuri speciale... să anunţăm poliţia şi eventual să ne dea dânşii sprijinul, şi chiar acum ne-am sfătuit cu colegii dacă nu reuşim noi să reducem acest absenteism vom cere sprijinul Primăriei şi al poliţiei, bineînţeles să vedem ce se poate face.” (judeţul Arad, interviu director)
„Anunţăm poliţia, autorităţile locale, colaborăm pentru a încerca să aducem elevul la şcoală sau să-l orientăm spre şcolile speciale cu frecvenţă redusă.” (judeţul Argeş, interviu director)
„Discutăm cu părinţii... mergem acasă, discutăm cu părinţii... Intervin şi organele locale dacă noi cadrele nu avem posibilitatea să îi lămurim... Să ştiţi că ei chiar s-au implicat...îi mai speriem cu o amendă...” (judeţul Dâmboviţa, interviu cadru didactic).
Sursa UNICEF

12. RAPORTĂRI La nivel de școală La nivel de ISJ
Proiect multianual de dezvoltare instituțională(PDI)
Plan anual de măsuri pentru reducerea absenteismului și prevenirea abandonului școlar
Procedura operațională privind reducerea fenomenelor de absenteism și abandon școlar-8
Situații punctuale solicitate de ISJ
Raport privind starea învățământului preuniversitar din România –anual
Plan anual de măsuri pentru reducerea absenteismului și prevenirea abandonului școlar
Procedura operațională privind reducerea fenomenelor de absenteism și abandon scolar
Situații punctuale solicitate de MEN pentru Raportul de țară către COM

13. Vă mulțumesc!