1. CONSIDERENTE PRIVIND TRANZITUL DE GAZE IN BALCANI 2010 - 2020
Dr.ing.Dumitru CHISĂLIŢĂ
Preşedintele SOCIETĂŢII INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE Sibiu
Ing. Victor MORARIU
Vicpreşedintele SOCIETĂŢII INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE Sibiu

2. Activitatea de tranzit internaţional al gazelor naturale in Europa (1)
1968 URSS / Austria
Activitatea de tranzit internaţional de gaze începe odată cu semnarea între sovieticii şi ÖMV Austria a unui contract de 30 miliarde mc pe perioada a 20 de ani, plătit parţial cu tone de conducte de oţel de 40” şi 48”.
1969 Germania
Compania sovietică Soyuzneftexport (mai târziu Soyuzgazexport) începe negocierea cu Ruhrgas, privind exportul gazelor naturale din URSS în Germania.
1970 România, Bulgaria
Semnarea “Convenţiei Interguvernamentale româno-bulgară pentru tranzitarea de gaze din URSS în Bulgaria”.
1973 Norvegia
Sunt semnate înţelegeri pe termen lung de exportare a gazului din Ekofisk de către grupul Phillips şi Ruhrgas, Gasunie, Gaze du France şi Distrigaz. Este aprobată construirea primei conducte de export a Norvegiei, Norpipe şi se semnează un protocol de vânzare a gazului de la Frigg către British Gas, împreună cu construirea unei linii de transport până la St. Fergus în Scoţia.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

3. Activitatea de tranzit internaţional al gazelor naturale in Europa (2)
1974 URSS / Franţa
Gaze de France contractează 78 miliarde mc de gaze din URSS pentru o perioadă de 20 de ani.
1975 Iran
Ruhrgas, Gaze de France şi firma austriacă ÖMV semnează un contract de 13 miliarde mc/an pentru gaze iranian transportat via URSS. Proiectul nu a fost pus în aplicare din cauza revoluţiei din Iran.
1988 Turcia
Se începe importarea de gaze din Uniunea Sovietică via România şi Bulgaria. Compania de energie de stat Botas semnează şi un contract cu firma algeriană Sonatrach pentru un volum de 2 miliarde mc/an de LNG ce urma să fie distribuit începând cu 1994.
2003 România
Se finalizează construirea celei de a treia conductă de tranzit a gazelor Ruseşti în Balcani, conducând la creşterea capacităţii de tranzit la nivelul de 18 mld mc/an
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

4. Tranzitul de gaze în Balcani (1)
La 29 noiembrie 1970, la Giurgiu, România şi Bulgaria semnează “Convenţia Interguvernamentală româno-bulgară pentru tranzitarea de gaze din URSS în Bulgaria”.
La 21 iunie 1974, la Sofia, România şi Bulgaria semnează “Convenţia generală cu privire la colaborarea în valorificarea zăcământul de gaze condensate de la Orenburg şi construirea conductei magistrale de gaze Orenburg-granita de vest a URSS si livrarile de gaze naturale din URSS”,
În luna iulie 1974 a fost finalizată conducta de tranzit prin care gazele erau livrate Bulgariei, incepând practic activitatea de tranzit a gazelor în Balcani.
La 29 decembrie 1986 la Moscova se semnează “Convenţia între Guvernul României şi al URSS privind tranzitul pe teritoriul României a gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia şi alte ţări”, Această Convenţie Interguvernamentală a intrat în vigoare la data semnării şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2011.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

5. Tranzitului de gaze în Balcani (2)
Expirarea Convenţiei Generale (1974) precum şi aspectele noi în ceea ce priveşte cantităţile de gaze importate de România şi a celor tranzitate pe teritoriul României pentru terţe ţări, conduc în 25 octombrie 1996, la Moscova, la semnarea “Convenţiei Interguvernamentale româno-ruse pentru extinderea capacităţile conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României şi creşterea livrărilor de gaze naturale din F. Rusă în România”.
Convenţie valabilă până la 31 decembrie 2010.
În anul 2003 se finalizează toate lucrările la cea de a treia conductă de tranzit internaţional teritoriul României
Capacitatea de tranzit pe teritoriul României în prezente este de 28 mld mc/an din care 8 mld mc alocate Bulgariei.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

6. Gaze tranzitate pe teritoriul României 1974- 2003
Sursa: Brosura TRANSGAZ, 2004
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

7. Cererea de gaze în Europa
În ultimii ani utilizarea gazelor naturale în Europa a luat o amploare foarte mare şi ca urmare sistemele internaţionale de tranzit transeuropene au suferit o dezvoltare deosebită.
Dezvoltarea explozivă a sistemelor internaţionale de tranzit gaze transeuropene şi transnaţionale au fost determinate în principal de următorii factori:
- necesitatea evitării dependenţei în asigurarea cu gaze a unei anumite ţări faţă de altă ţară sau grupuri de ţări;
- dezvoltarea consumurilor de gaze ca sursă alternativă şi nepoluantă, ca înlocuitor al utilizării cărbunilor, al combustibililor lichizi şi parţial al centralelor atomo-electrice;
- dezvoltarea consumului de gaze în sectorul industrial şi rezidenţial în ţări în care acest lucru e parţial realizat sau încă nu au fost introduse gazele naturale;
- creşterea confortului populaţiei.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

8. Cererea si sursele de gaze în Europa
Source: European Gas Storage - Study highlights surplus supply capacity
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

9. Sursele de gaze din Europa
În perspectiva anului 2020 deficitul de gaze înregistrat la nivelul ţărilor europene va fi de mld mc/an.
Creşterea dependenţei ţărilor europene de o singură sursă de gaze naturale – Rusia, va determina reorientarea ţărilor Europei de Vest spre alte surse din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu într-o măsură mult mai mare decât a fost până în prezent.
În anul 2000 exporturile de gaze naturale din Rusia către Europa reprezentau 54% din totalul importurilor realizate, începând cu anul 2010 aceste exporturi se aşteaptă să reprezinte 41%, iar în anul 2020 acestea să fie de doar 31%.
Creşterea importurilor din Africa de Nord cu 88% până în anul 2010 şi cu 191% până în anul 2020, precum şi cu dezvoltarea condiţiilor de tranzit a gazelor naturale din Orientul Mijlociu inexistente în prezent.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

10. Previziuni privind fluxurile de gaze naturale în Europa
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
SURSA: OME, 2001 Gas Export Potential to EU 30

11. Noi rute de tranzit gaze in Europa
Realizarea acestor previziuni este influenţată fundamental de două probleme majore:
1. Creşterea stabilităţii în zonele în care se găsesc noile surse de gaze şi a zonelor pe care urmează să le traverseze noile conducte de tranzit internaţional; In vederea asigurării stabilităţii în zonele menţionate se duc “lupte” diplomatice, economice şi armate.
2. Costul gazelor pe fiecare direcţie de import la porţile viitorului sistem unic european.
Aparent problemele legate de costul gazelor naturale din noile surse este inferior costului gazelor din Rusia sau Marea Nordului
Costul cel mai mic fiind al gazelor provenind din Algeria via Spania.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

12. SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
Previziunile privind costurile diferitelor surse către ţările din Europa USD/MBTU (2010)
Sursa: E.C. Synergy, IEA
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

13. Fluxurile de gaze in Europa 2010 – 2020 (1)
Urmărind direcţiile şi preţurile previzionate ale gazelor naturale se poate aprecia că în următorii de ani:
vom asista la schimbarea fluxurilor de gaze în sistemele de transport europene existente.
valorificarea enormelor rezerve de gaze naturale existente în Orientul Mijlociu pe direcţii ca: Turcia – Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria – Germania şi Turcia – Grecia – Italia – Franţa.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

14. Fluxurile de gaze in Europa 2010 – 2020 (2)
În anii următori se va înregistra o dezvoltare a tranzitului internaţional de gaze în Balcani fiind influenţată de următoarele aspecte:
contractele încheiate cu firme ruseşti sunt valabile până în jurul anului ;
creşterea cererii de gaze în Europa concomitent cu dorinţa de evitare a creşterii dependenţei energetice de o singură sursă – Rusia;
acoperirea cu surse a Europei, inclusiv prin încheierea unor contracte pe termen lung, este considerată realizată până la nivelul anilor 2015 – 2020;
intenţiile de dezvoltarea de noi culoare de tranzit internaţional din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord se consideră că se vor materializa după anul 2015.
Nota: În acest context se înscrie proiectul NABUCO iniţiat de societăţiile: OMV Austria, MOL Ungaria, BULGARGAS Bulgaria, TRANSGAZ România, BOTAS Turcia; care presupune construirea unei conducte din Orientul Mijlociu până în Europa în lungime de 3400 km.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

15. SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
Rezervele şi raţia producţie-consum pentru principalele ţări producătoare de gaze din Asia, posibile surse de gaze pentru Europa
World Energy Outlook, IEA, 2001
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

16. Consumul de gaze şi capacitatea de tranzit a ţărilor din Balcani
2000
2010
Capacitate tranzit
Originea gazelor / destinaţia 2000
România
16,2 25 37
Rusia / Bulgaria, Turcia, Grecia, Serbia
Bulgaria
3,2
6,8 15
Albania
0,01
1,9
1,5
Bosnia Herţegovina
0,3
0,9 12
Croaţia
2,8
3,7 27
Macedonia
0,1
0,5 1
Serbia
1,8
3,0
12,5
Turcia
14,7 51
Grecia 2 7
4,5
Total
41,1
99,8
Sursa: E.C. Synergy, IEA
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

17. SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
.Direcţiile posibile de tranzit a gazelor din Orientul Mijlociu spre Europa Centrala şi de Vest
Sursa: E.C. Synergy, IEA
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

18. SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
Concluzii
Politica ţărilor membre ale UE de diversificare a surselor de gaze şi realizarea de noi coridoare de tranzit din care cel mai important, sub aspectul cantităţilor, în perspectiva anilor 2020, este Orientul Mijlociu – Europa, va face din regiunea Balcanică o importantă zonă de tranzit internaţional.
2. Convenţiile Interguvernamentale şi contractele încheiate în anii ’70 – ’90, care au stabilit fluxurile şi direcţiile de transport gaze naturale în Balcani expiră în preajma anilor 2010 – 2015.
Aprobarea parlamentului European, pe data de 13 aprilie 2005, a începerii procesului de aderare a României şi Bulgariei la UE, va conduce la modificări în ceea ce priveşte politica gazelor naturale din aceste ţări.
În perspectiva anilor 2015 – 2020 este posibil să se producă modifcări ale fluxurilor de gaze naturale prin actualele sisteme de tranzit de pe teritoriile României şi Bulgariei, respectiv prin sistemele naţionale de transport.
5. Se impune iniţierea unui amplu program de reenginering al SNT şi sistemelor de tranzit de pe teritoriul României.
SOCIETATEA INGINERILOR DIN DOMENIUL GAZELOR NATURALE