1. Scopul evaluării
Evaluarea continuă

2. Evaluare formativă, sumativă
Profesorii colectează în mod constant informaţii despre ceea ce elevii lor învaţă. Ei verifică prin teste si evaluări continue monitorizează activităţile elevilor din grupuri mici. Ei folosesc aceste informaţii intr-o varietate de scopuri, de la comunicarea cu părinţii până la atingerea obiectivelor şi standardelor cerute. Dacă profesorii folosesc informaţiile obţinute şi le folosesc efectiv, atunci pot să-şi ajute elevii să-şi dezvolte gândirea şi modul de înţelegere.
Prin termenul “evaluare” ne vom referi în continuare la toate tipurile de metode şi strategii care pot oferi informaţii despre învăţarea elevilor.
Evaluarea formativă oferă informaţii celor care învaţă, prin intermediul feedback-urilor, despre cum se desfăşoară întregul process de învăţare. Evaluarea sumativă va avea loc la sfârşitul unităţii de învăţare sau al proiectului şi oferă atât profesorilor cât şi elevilor, informaţii despre abilităţile, deprinderile şi cunoştinţele pe care elevii le-au dobîndit..

3. Evaluarea formativă poate fi utilizată pentru:
Identificarea cunoştinţele iniţiale ale elevilor, starea lor de pregătire, nevoile acestora
Încurajarea auto-direcţionării învăţării şi a colaborării 
Oferirea unui diagnostic al reacţiei elevului 
Monitorizarea progresului
Verificarea înţelegerii şi încurajarea metacogniţiei
Demonstrarea înţelegerii şi s abilităţilor dobândite

4. Evaluarea formativă
Deşi testele şi examenele nu vor dispărea din şcoli, învăţarea elevilor poate fi îmbunătăţită atunci când informaţiile provenite de la o varietate de tipuri de evaluare este folosită în înstruire, oferă un feedback, evaluează produsele şi performanţele. Evaluarea ce se desfăşoară înainte şi în timpul desfăşurătii unităţii de invăţare se numeşte evaluare formativă.

5. Strategii pentru identificarea nevoilor elevilor
Câteva tipuri de strategii oferă elevilor şi profesorilor informaţii despre ce ar avea nevoie să-şi îmbunătăţească procesul de învăţare:
Strategii pentru identificarea nevoilor elevilor
Strategii pentru încurajarea propriei orientări şi colaborării în grup
Strategii pentru monitorizarea progresului
Strategii pentru verificarea înţelegerii

6. Evaluarea sumativă
Câtă vreme evaluarea formativă oferă profesorilor şi elevilor informaţii despre cât de bine lucrează aceştia la proiect, la un moment dat, profesorii trebuie să raporteze asupra învăţării elevilor la sfîrşitul unei unităţi de învăţare sau la sfârşitul unui proiect. Elevii de asemenea trebuie să ştie cât de bine au lucrat. Acest tip de evaluare, facută la sfârşitul unei activităţi, se numeşte evaluare sumativă.

7. Evaluarea formativă
Ajută profesorii să întâmpine nevoile individuale ale elevilor prin instruire diferenţiată.
Dezvoltând abilităţile necesare pentru învăţare de-a lungul întregii vieţi, profesorii oferă elevilor şanse de a avea succes în secolul 21. Folosind strategic evaluarea formativă elevii îşi dezvoltă abilitatea de a deveni proprii învăţători.

8. Ghid pentru a ajuta educatorii să dezvolte şi să evalueze abilităţile de gândire pentru elevii lor:
Axplică elevilor ce tip de gândire aştepţi de la ei
Discută mereu şi dă exemple despre cum o gândire sănătoasă poate să ajute în diverse proiecte
Cere elevilor să cu propriile criterii şi standarde pe care să le folosească atunci când îşi evaluează propria gândire.
Dă indicaţii elevilor despre ce tip de evaluare este cel mai adecvat pentru diferite proiecte sau unităţi de învăţare.
Dă elevilor instrucţiuni şi exersează împreună cu ei evaluarea pe care o să le-o aplici.
Evaluează procesele de gândire la fel de bine ca şi produsele de gândire.
Dă elevilor multe feedback-uri şi oferă-le posibilitatea să dea feedback unul altuia.

9. Gândire critică
Gândirea critică implică analizarea şi evaluarea informaţiilor şi are şase caracteristici:
interpretare, analiză, tragerea concluziilor, evaluare, prelucrarea şi generalizarea.

10. Creativitate
Mulţi educatori nu se simt destul de încrezători în a evalua procesele creative ale elevilor lor. Acest lucru este de înţeles, câtă vreme, după părerea lor, munca creativă este imprevizibilă, neobişnuită, surprinzătoare. Cu toate acestea, procesele creative trebuie încurajate oricum, iar unele aspecte ale creativităţii pot fi evaluate. Elevii chiar pot fi instruiţi să-şi evalueze meritul propriei munci, o cheie componentă a creativităţii.

11. Metacogniţia
Metacogniţia, sau “învăţare despre învăţare” se referă la procesele mentale care controlează şi se adaptează la modul în care elevii gândesc. Metacogniţia este în special importantă în cadrul muncii la proiect, deoarece elevii trebuie să ia decizii asupra strategiilor pe care trebuie să înveţe să le aplice şi cum să le aplice.
Poţi cere elevilor să-şi noteze îm propriile jurnale răspunsuri la următoarele chestiuni:
Ce strategii de gândire foloseşti când te gîndeşti la ceea ce lucrezi?
Ce strategii dse gândire foloseşte colegul de bancă?
Cât de folositoare sunt strategiile alese de tine?
Ce ai putea să încerci data viitoare?
În concluzie, profesorii trebuie să explice în mod clar la ce tip de gîndire se aşteaptă de la elevi, şi se va asigura că elevii îşi dezvoltă abilităţi de gândire.

12. Strategii de evaluare 1. Identificarea nevoilor elevilor:
Metode, instrumente:
grafice care permit o reprezentare vizuală a nivelului de înţelegere

13. Exemplu de grafic K-W-L
Scrie ce ştii despre un animal (de exemplu ghepard) ce trăieşte în Africa. Apoi scrie ce vrei să ştii despre acest animal. Când vom termina unitatea de învăţare vei completa rubrica despre ce ai invăţat despre ghepard

14. Grafic KWL Ce ştiu: Ce vreau să ştiu: Ce am învăţat:
Ghepardul mănâncă antilope. 
Cum ucide un ghepard antilopele? Unde trăiesc antilopele? Câte antilope manâncă un ghepard într-o săptămână? Antiplopele scapă vreodată de un ghepard?
Ghepardul aleargă cu 70 km/h pentru a prinde o antilopă.
Ghepardul găseşte antilopele când acestea pasc în savana africană. Ghepardul trebuie să sufoce antilopa pentru că are fălcile mici şi nu poate s-o ucidă dintr-o simgură muşcătură.

15. Brainstorming (asalt de idei)
Este un mod util de a ajuta elevii să lanseze idei noi fără teamă de critici sau de reproşuri. Pentru început cereţi elevilor să genereze cât mai multe idei despre tema în discuţie, încurajaţi-i să speculeze idei, să aibă idei noi, neobişnuite, sau idei care să provoace comentarii. Notaţi ideile pe tablă sau pe o planşă astfel încât toţi elevii să le poată vedea. După ce a fost propusă o listă iniţială, cereţi elevilor să împartă ideile în subcategorii, de exemplu idei despre care se ştie deja, în idei despre care nu sunt siguri, sau în idei despre care vor studia în viitor.

16. Unele întrebări pot să orienteze discuţia spre topicul dorit:
Ce ştim deja despre această temă?
Ce putem afla în urma listei de pe tablă?
Putem învăţa despre toate aceste idei în timp ce lucrăm la proiect?
Care idee de pe tablă ar avea prioritate?

17. Exemple de Brainstorm (idée inspirată):
ABC Brainstrorm
Cere elevilor să întocmească o listă de litere ale alfabetului. Apoi să completeze pentru fiecare literă scrisă un cuvânt sau o frază referitoare la tema propusă spre discuţie. Elevii lucrează mai întâi individual, apoi în perechi sau grupuri mici îşi completează lista, iar apoi îşi împărtăşesc ideile cu toată clasa.

18. Carusel Brainstorm
Se împarte clasa în grupe de elevi şi fiecărui grup i se cere să scrie sau sa deseneze pe o planşă idei referitoare la subtopicuri ale temei propuse. Oferiţi un timp astfel încât elevii să îşi pună pe planşă cât mai multe idei, apoi mutaţi planşa la alt grup şi astfel fiecare grup adaugă propriile idei pentru fiecare subtopic propus. La sfârşit toate planşele sunt aşezate în aşa fel încât să le vadă toată lumea, lansaţi o discuţie generală pentru a analiza ideile prezentate sau returnaţi fiecare planşă la grupul iniţial în astfel încât acesta să analizeze ideile celorlalte grupe adăugate la ideile iniţiale.

19. 2. Încurajarea propriei orientări şi a colaborării
Dezvoltarea propriei învăţări
Scopul fundamental al educaţiei este cel de a forma elevi ce pot învăţa singuri. Este o cerinţă esenţială în secolul 21, perioadă cu rapide schimbări în tehnologie, cînd noi abilităţi trebuie să fie deprinse în mod constant. Elevii vor ştii astfel cum să identifice şi să utilizeze o largă varietate de resurse şi instrumente tehnologice. Îşi vor asuma răspunderi şi vor învăţa din propriile greşeli.

20. Metode, instumente:
Planificarea proiectelor este de obicei legătura dintre elev şi profesor care descrie componentele proiectului, scopul şi obiectivele acestuia, procesul prin care se ating aceste obiective, un grafic de timp precum şi criterii de evaluare a învăţării. Beneficii ale planificării:
ajută elevii să înveţe să planifice şi să ia decizii asupra propriei învăţări
ajută elevii să-şi gestioneze timpul
permite fiecăruia să înveţe în ritmul său
oferă elevilor scopuri şi aşteptări

21. Autoevaluare care poate lua forme multiple:
conferinţe scrise
discuţii cu întreaga clasă sau în grupuri mici
jurnale de reflecţie
liste de verificare pentru auto-evaluare
interviuri profesor-elev
grile criteriale pentru evaluare

22. Toate aceste tipuri de evaluări au ceva în comun: cer elevilor să-şi revizuiască întreaga propria muncă, pentru a determina ce au învăţat, cum au învăţat, dacă există lucruri pe care nu sunt siguri, dacă există confuzie în înţelegere.

23. 3. Monitorizarea progresului
Metode, instrumente:
Observaţii informale şi notiţe în agende
Notiţele sunt descrieri scrise ale observaţiilor făcute în timp ce elevii lucrează. Oferă aspecte ale muncii elevilor, care nu pot fi identificate prin tehnică, cum ar fi comportamentele psihice şi atitudinile. Acestea se referă la toţi elevii, dar unii elevii beneficiază de informaţii suplimentare.
Se poate astfel monitoriza nivelul de înţelegere, strategii şi abilităţi sau tipuri de gîndire, Circulaţi de la un grup la altul, ascultaţi conversaţiile pe care le poartă, notaţi ce au înţeles, ce dificultăţi întâmpină, cum procesează informaţia.

24. Jurnale folosesc elevilor pentru a se documenta astfel incât să ducă la bun sfârşit activităţile propuse în clasă. Inregistrările făcute trebuie să fie obiective, scurte, concise, esenţiale, impersonale. Poate să fie o soluţie la o problemă de la matematică, fizică, observaţie a unui experiment ştiinţific, o listă de obiective, o sarcină propusă ca temă de casă, un memento, ceva care să-şi amintească

25. Liste de progres sunt necesare când proiectele cer elevilor să respecte un program sau învăţarea se desfăşoară gradat, conform unui graphic.
Raport de progres ajută elevii să se documenteze asupra progresului pe care l-au înregistrat. Poate fi sub forma unei schiţe neprelucrate, a unor tabele ce reţin date sumar descrise .

26. 4. Verificarea înţelegerii
Metode, instrumente
Jurnale scrise care obligă elevii să-şi exprime ideile în scris, permiţând atât profesorilor cât şi elevilor să analizeze reflecţiile, părerile, opiniile, ideile, meditaţiile.

27. Pentru elevi îi ajută să-şi organizeze:
reflecţiile, impresiile, opiniile
munca, sentimentele, atitudinea pentru auto-evaluare pe parcursul şi la sfârşitul proiectului
întrebări şi comentarii pe care profesorul să le analizeze

28. Pentru profesori să-i ajute să:
intuiască, pătrundă în studiul individual al elevului
compare notiţele pentru a determina progresul individual al elevului
reflecteze la eventualele strategii de evaluare pentru a dezvolta capacitatea de înţelegere

29. Exemple de jurnale punctuale
Exemple de întrebări:
Întrebări individuale
Întrebări pentru monitorizarea gândirii
Întrebări informale
Teste scrise şi orale oferă răspunsuri directe şi evidente despre acumularea de cunoştinţe şi despre înţelegerea acestora.

30. 5. Demonstrarea înţelegerii
Metode şi instrumente
Produsele şi performanţele elevilor sunt obiecte pe care elevii le crează, le construiesc pentru a-şi arăta învăţarea. Acestea sunt prezentări, publicaţii care arată ce pot să facă elevii, nu numai ce ştiu. Câmd elevii crează produse aceştia depun o muncă autentică, asemănătoare cu munca depusă de adulţi în viaţa reală. Aceste produse trebuie să se adreseze mai multor factori. Pentru a ajuta la concentrarea pe aceşti factori, se pot propune întrebări de forma:

31. Ce concept, ce abilitate, strategie sau cunoştinţe încerci să apreciezi, să evaluezi, să estimezi?
Ce ar trebuie să cunoască elevii mei?
La ce nivel elevii ar trebui să se situeze?
Ce tip de cunoştinţe este evaluat: raţionament, memorare, proces?

32. Exemple de grile criteriale pentru evaluarea:
Matematica,
afis-poster,
colaborare,
speech convingator,
jurnal

33. Portofolii care reprezintă o colecţie de mai multe produse ale elevilor realizate pe parcursul unei perioade de timp şi care arată efortul, progresul şi realizările acestora. Trebuie să demonstreze o evoluţie, să conţină o varietate de sarcini realizate de elevi, o cantitate adecvată de informaţii, să includă obiective, scopuri pentru o activitate viitoare. Toate acestea pot reprezenta criterii pentru evaluarea unui portofoliu.

34. Exemple de grile criteriale
Evaluare eseu,
evaluare ştiinţifică,
evaluare abilităţi practice

35. Strategii de Evaluare
Gauging Needs ( Identificare nevoilor )
Developing Independent Learners (Dezvoltarea învăţării independente)
Monitoring Progress ( Monitorizarea progresului)
Checking for Understanding and Encouraging Metacognition ( Verificarea pentru învăţarea şi incurajarea metacogniţiei )
Demonstrating Understanding and Skill (Demonstrarea înţelegerii şi a abilităţilor)

36. COMPETENTE CARE SUNT URMARITE
TERMEN
Semnificatie
RUBRIC
- Grila de evaluare criteriala (descriptori) 4/3/2/1- se descriu performantele elevilor in termeni de competente pe nivele
CHECK LIST
- Lista de verificare
SCORRING GUIDE
- Barem de notare/ grila de scorare
COMPETENTE CARE SUNT URMARITE
self-direction -> autonomie
self-assesment -> autoevaluare
peer feedback -> interevaluare
reflection > reflectarea asupra propriei invatari
research > investigatie
colaboration > colaborare
comunication -> comunicare

37. 1. Gauging Needs Metoda de evaluare Scop Cand se poate folosi
Instrument
Examinarea muncii elevului
Examinarea muncii elevului evidentiaza natura si gradul de intelegere al elevului, clarifica asteptarile de invatare pt elevi si ofera posibilitatea evaluarii calitatii unei teme predare anterior si implicatiile pentru instruirea practica
Inainte de a planifica proiectul, uitati-va la munca elevului si intrebati-va : Ce aptitudini, cunostiinte si intelegeri demonstreaza elevul ? Care este dovada? Care sunt notiunile intelese gresit? Exista anumite tipare pe care trebuie insistat?
Exemple de lucrari si examinari de la diferiti elevi
Exemple ale unui student de-a lungul timpului
Date din teste

38. 1.Gauging Needs Metoda de evaluare Scop Cand se poate folosi
Instrument
Organizatoare grafice
Organizatoarele grafice ofera o reprezentare vizuala a procesului de intelegere si gandire a elevului la momentul curent si elucideaza prejudecatile.
La inceputul unui proiect se obtin informatii de la elevi prin creearea unui organizator grafic pe o harta pentru a obtine o idee clara despre cunostiintele anterioare ale elevului. Puneti la dispozitie organizatori pentru fiecare elev si folositi pe perioada proiectului
Concept Maps
Sequencing Activities  
Classification Charts 
Prioritized Lists

39. 1.Gauging Needs Metoda de evaluare Scop Cand se poate folosi
Instrument
Know-Wonder-Learn (K-W-L) Charts
Hartile K-W-L ofera o structura pentru elevi prin care sa se gandeasca la ce anume cunosc despre un subiect , sa vada ceea ce au invatat si ce mai au de invatat. Ofera elevilor posibilitatea sa faca ei legaturi, inainte de a fi explorat continutul in profunzime
Folositi la inceputul unui proiect , pe parcursul unei discutii in clasa sau individual in jurnale
Topic on chart paper or electronic white board
Journal

40. 1. Gauging Needs Metoda de evaluare Scop Cand se poate folosi
Instrument
Think-Pair-Share
(schimb de idei)
Think-Pair-Share le solicita elevilor sa se gandeasca la o intrebare, apoi sa faca pereche cu cineva , sa isi impartaseasca verbal raspunsurile si la sfarsit sa faca un rezumat al ideilor in beneficiul intregii clase.Aceasta ii ajuta pe elevi sa isi organizeze cunostiintele anterioare
Folositi la inceputul proiectului si in timpul discutiilor in clasa
Question or prompt 
Form for recording summaries and questions
Intrebari sau raspunsuri
Structura pentru rezumate si intrebari

41. 1. Gauging Needs Metoda de evaluare Scop Cand se poate folosi
Instrument
Brainstorming
Elevii formuleaza termeni si idei in legatura cu un subiect si formeaza legaturi creative intre cunostiinte anterioare si noi posibilitati
Folositi la inceputul proiectului, in timpul discutiilor in clase, individual sau in grupuri mici
Topic on chart paper or electronic white board

42. 2. Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Project Plans
Ajuta studentii sa inteleaga obiectivele urmarite, sa-si defineasca strategiile pentru atingerea scopului, crearea unui timeliner pentru a se incadra in termenele stabilite , sa inteleaga criteriile de evaluare
se utilizeaza la inceputul demararii proiectului
Ajuta elevii sa-si planifice activitatile si sa urmareasca in permanenta stadiul propriului proiect
Checklists
Prompts
Forms

43. 2.Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Self-Assessment and Reflection
(autoevaluare si reflectie)
Furnizeaza elevilor oportunitati de autoevaluare, monitorizarea propriului progres, imbunatatgandirea, invatarea, si reflectarea la unele metode de imbunatatire
Folositi de parcusul proiectului ori oral, ori prin conferinte sau in scris
Checklists
Prompts

44. 2.Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Peer Feedback
( interevaluare)
Realizarea conexiunii inverse in perechi ii ajuta pe elevi sa internalizeze caracteristicile calitatii muncii prin evaluarea muncii perechii sale
- Se utilizeaza pe parcursul derularii proiectului, prin intermediul discutiilor de grup, dupa realizarea unei schite sau la finalul proiectului
Checklists
Scoring Guide or Rubric
Prompts
Forms

45. 2. Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Observation of Groups
Observarea muncii unui grup asigura evaluarea aptitudinilor de colaborare.
Folositi pe parcursul proiectului prin luare de notite, folosind liste in care sa bifati, si oferind sfaturi in timp ce grupurile lucreaza impreuna pentru a termina sarcinile. Elevii isi evalueaza de asemenea munca grupului din care fac parte folosind liste in care sa bifeze si reflectii
Checklists
Questions
Reflections

46. 3. Monitoring Progress (Monitorizarea progresului)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Informal Observations and Anecdotal Notes
- Observatii care furnizeaza informatii pentru evaluarea finala
Pe parcursul intregii unitati de invatare, munca grupului sau individuala. Se colecteaza intr-un folder
Notes collected in individual or group folders
Checklists to help focus expected behaviors

47. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition (Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Written Journals
Jurnalele sunt reflectii scrise, mai intinse, asupra invatarii . In completarea reflectiilor, intrarile evidentiaza abilitatile specifice de gandire la momente cheie ale proiectului
Folositi pe parcursul proiectului, la momente cheie si la sfarsitul proiectului
Prompts for Entries
Journal Review Plan

48. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition (Verificare pentru invatarea si incurajare a metacognitiei)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Video and Photo Journals
Aceste jurnale contin o documentatie vizuala a progresului, reactiilor si reflectiilor sau demonstreaza dezvoltarea abilitatilor.
Folositi pe parcursul proiectului, dar pot fi integrate in produsele sau performantele finale
Outline of Photo Sequence and Topic (shot list)
Schedule for Video Scenes

49. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition (Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Structured Interviews and Observations
(Interviuri si observatii structurate )
Interviurile orale formale sunt programate pentru fiecare in parte sau echipe pentru a demonstra nivelul de intelegere.Intrebarile din interviu ii pun pe elevi sa explice si sa dea motive nivelul lor de intelegere. Observatiile structurate sunt asemanatoare , dar sunt folosite pentru aptitudini, procese sau performantele examenelor si pot fi realizate si de catre elevi.
Folositi interviuri structurate sau observatii pe parcursul proiectului
Conference Questions
Observation by Students
Observation by Teacher

50. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition (Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Informal Questioning
Intrebarile le permit elevilor sa isi exprime deschis ideile si gandurile, le permit sa reflecteze asupra explicatiilor altor elevi si , de asemenea, sa faca legaturi. Folositi pentru a asigura competitii, pentru a fixa cunostiintele elevilor si recapitulati lectiile daca este necesar.
Folositi pe parcursul proiectului, adeseori in timpul lucrului in grupuri sau in discutiile in clasa.
Questions 

51. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition (Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Written and Oral Tests and Quizzes
Testele si quiz-urile ofera o evidenta directa a acumularii si intelegerii cunostiintelor
Folositi la momente cheie ale proiectului si la sfarsitul sau
Test and Quiz Questions

52. 5. Demonstrating Understanding and Skill (Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Products
 (Produse)
Produsele sunt lucrurile pe care elevii le creaza si le construiesc pentru a prezenta invatarea
Deseori la terminarea proiectului, dar depinde de produs si de marimea proiectului
Rubrics or Scoring Guides
( Rubrics= Grila de evaluare criteriala/
(descriptori)
barem de notare)

53. 5. Demonstrating Understanding and Skill (Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Performances
Performantele sunt demonstratiile, produsele si evenimentele pe care elevii le planifica si conduc pentru a demonstra invatarea
Prezentat deseori la sfarsitul proiectului, dar depinde de produs si de lungimea proiectului
Rubrics or Scoring Guides

54. 5. Demonstrating Understanding and Skill (Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Portfolios
Portofoliile permit evaluarea progresului si performantele elevilor pe parcursul unitatii de invatare
Accumulate work and reflections over the course of a project, semester, class, or year.
Checklists 
Rubrics or Scoring Guides
Reflection Questions

55. 5. Demonstrating Understanding and Skill (Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de evaluare
Scop
Cand se poate folosi
Instrument
Student-Led Conferences
Conferintele elevilor, necesita organizare si comunicare a propriei invatari, impartasirea scopului, a muncii, a autoevaluarii
Schedule at the beginning of the year to help set goals and inform parents of expectations and at the end of a project or the year to reflect on growth.
Forms
Prompts