1. 25.02.20071 O noua Politica Industriala: inovare, cercetare, dezvoltare COM(2005) 474 Strategia Lisabona Revizuita Februarie 2007

2. 25.02.20072 STRATEGIA LISABONA Strategia Lisabona Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană, statele membre ale Uniunii Europene au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24 martie 2000, Strategia Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a două prvocări majore care afectau economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale. Procesul de globalizare conduce la creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei. Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului de educaţie din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii europeni. Obiectivul central al Strategiei Lisabona, respectiv acela de a transforma Uniunea în cea mai competititvă şi dinamică economie din lume până în anul 2010, a fost reformulat în anul 2005, cu ocazia efectuării evaluării pe termen mediu a Strategiei. Strategia Lisabona Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană, statele membre ale Uniunii Europene au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24 martie 2000, Strategia Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a două prvocări majore care afectau economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale. Procesul de globalizare conduce la creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei. Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului de educaţie din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii europeni. Obiectivul central al Strategiei Lisabona, respectiv acela de a transforma Uniunea în cea mai competititvă şi dinamică economie din lume până în anul 2010, a fost reformulat în anul 2005, cu ocazia efectuării evaluării pe termen mediu a Strategiei.

3. 25.02.20073 STRATEGIA LISABONA Agenda Lisabona este cel mai important proiect european de dezvoltare, este reflectarea gândirii strategice pentru economie si societate la nivel comunitar. Gândit initial pentru a ajuta Europa sa devina „cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere” pâna în 2010, Agenda Lisabona a suferit în martie 2005, la jumtatea drumului, o revizuire prin care accentul a fost mutat pe cresterea economica bazata pe progres tehnologic si pe ocuparea fortei de munca. Activitatea de cercetare dezvoltare-inovare ramâne însa cea mai cunoscuta componenta a Agendei Lisabona si principala actiune-cheie a Agendei Lisabona, careia îi este atasata cea mai cunoscuta dintre actiunile concrete ale Agendei, si anume angajamentul luat de tarile membre UE de a cheltui din bugetul public 1% din PIB pentru cercetare dezvoltare si de a facilita cheltuieli private pentru cercetare dezvoltare de 2% din PIB. Agenda Lisabona este cel mai important proiect european de dezvoltare, este reflectarea gândirii strategice pentru economie si societate la nivel comunitar. Gândit initial pentru a ajuta Europa sa devina „cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere” pâna în 2010, Agenda Lisabona a suferit în martie 2005, la jumtatea drumului, o revizuire prin care accentul a fost mutat pe cresterea economica bazata pe progres tehnologic si pe ocuparea fortei de munca. Activitatea de cercetare dezvoltare-inovare ramâne însa cea mai cunoscuta componenta a Agendei Lisabona si principala actiune-cheie a Agendei Lisabona, careia îi este atasata cea mai cunoscuta dintre actiunile concrete ale Agendei, si anume angajamentul luat de tarile membre UE de a cheltui din bugetul public 1% din PIB pentru cercetare dezvoltare si de a facilita cheltuieli private pentru cercetare dezvoltare de 2% din PIB.

4. 25.02.20074 STRATEGIA LISABONA Obiectivul Strategiei Lisabona relansate îşi propune transformarea Uniunii intr-un spatiu mai atractiv pentru investitii si munca, promovarea cunoasterii si inovarii şi crearea de locuri de munca mai numeroase si mai bune. Pentru perioada de programare financiara 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Astfel, fiecare Stat Membru trebuie să elaboraze Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata. În acest context, Romania a fost invitata in anul 2005, ca in anul premergator aderarii (2006), sa elaboreze in conformitate cu recomandarile Comisiei Europene si practica celorlalte state membre, Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata. Ministerul Integrarii Europene este instituţia care a fost desemnată coordonator pentru elaborarea acestui document. Obiectivul Strategiei Lisabona relansate îşi propune transformarea Uniunii intr-un spatiu mai atractiv pentru investitii si munca, promovarea cunoasterii si inovarii şi crearea de locuri de munca mai numeroase si mai bune. Pentru perioada de programare financiara 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Astfel, fiecare Stat Membru trebuie să elaboraze Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata. În acest context, Romania a fost invitata in anul 2005, ca in anul premergator aderarii (2006), sa elaboreze in conformitate cu recomandarile Comisiei Europene si practica celorlalte state membre, Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata. Ministerul Integrarii Europene este instituţia care a fost desemnată coordonator pentru elaborarea acestui document.

5. 25.02.20075 STRATEGIA LISABONA La jumtatea intervalului pentru care a fost conceput (2000-2010), Agenda Lisabona s-a dovedit a fi mai degraba „wishful thinking” decât realitate. Europa nu a ajuns din urma SUA în materie de competitivitate, iar cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au crescut doar marginal (cele publice de la 0,8% din PIB în 1999 la 0,86% din PIB în 2003, iar cele private de la 1,1% din PIB în 1999 la 1,17% din PIB în 2003). Sub presiunea lipsei de rezultate, Agenda Lisabona a fost revizuita, primind ceea ce a fost numit „un nou start” (Comisia European, 2005). La jumtatea intervalului pentru care a fost conceput (2000-2010), Agenda Lisabona s-a dovedit a fi mai degraba „wishful thinking” decât realitate. Europa nu a ajuns din urma SUA în materie de competitivitate, iar cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au crescut doar marginal (cele publice de la 0,8% din PIB în 1999 la 0,86% din PIB în 2003, iar cele private de la 1,1% din PIB în 1999 la 1,17% din PIB în 2003). Sub presiunea lipsei de rezultate, Agenda Lisabona a fost revizuita, primind ceea ce a fost numit „un nou start” (Comisia European, 2005). Noua Agend Lisabona urmareste acum trei obiective majore: Noua Agend Lisabona urmareste acum trei obiective majore: - sa promoveze cresterea economica bazata pe cunoatere si inovare; - sa promoveze cresterea economica bazata pe cunoatere si inovare; - sa faca din Europa un loc mai atractiv pentru investiti si munca; - sa faca din Europa un loc mai atractiv pentru investiti si munca; - sa ofere locuri de munca mai multe si mai bune. - sa ofere locuri de munca mai multe si mai bune. Cercetarea-dezvoltarea-inovarea ramân asadar în centrul Agendei Lisabona ca factor al cresterii economice. Cercetarea-dezvoltarea-inovarea ramân asadar în centrul Agendei Lisabona ca factor al cresterii economice.

6. 625.02.2007 Cadru general: 1. Politica industriala a UE si Programul de actiune pentru cresterea locurilor de munca 2. Importanta industriei prelucratoare a UE 3. Evaluarea diversitatii provocarilor politice in diferite sectoare 4. Definirea liniilor directoare privind politica industriala 4.1. Initiative politice trans-sectoriale 4.2. Initiative sectoriale 5. Concluzii

7. 25.02.20077 1. Politica industriala a UE si Programul de actiune pentru cresterea locurilor de munca Rolul principal al politicii industriala este de a crea conditiile favorabile dezvoltarii intreprinderilor si a inovarii, pentru a face din UE o zona atractiva pentru investitii industriale si pt. crearea de noi locuri de munca. Rolul principal al politicii industriala este de a crea conditiile favorabile dezvoltarii intreprinderilor si a inovarii, pentru a face din UE o zona atractiva pentru investitii industriale si pt. crearea de noi locuri de munca. Aport esential in cresterea economica il vor avea intreprinderile private si nu sectorul public. Aport esential in cresterea economica il vor avea intreprinderile private si nu sectorul public. Rolul autoritatilor publice  de a actiona atunci cand este absolut necesar, adica atunci cand anumite disfunctionalitati ale pietei justifica interventia statului sau pt. a favoriza o mutatie structurala Rolul autoritatilor publice  de a actiona atunci cand este absolut necesar, adica atunci cand anumite disfunctionalitati ale pietei justifica interventia statului sau pt. a favoriza o mutatie structurala Instrumente politice care pot fi aplicate : Instrumente politice care pot fi aplicate : –Better regulation –Piata unica –Politica I&C (inovarii si cercetarii) –Politici sociale si ale fortei de munca –Alte masuri pt. facilitarea coeziunii economice si sociale

8. 25.02.20078 1. Politica industriala a UE si Programul de actiune pentru cresterea locurilor de munca Comisia sustine ferm politicile orizontale, se angajeaza sa evite politici interventioniste selective si tine cont de particularitatile fiecarui sector Comisia sustine ferm politicile orizontale, se angajeaza sa evite politici interventioniste selective si tine cont de particularitatile fiecarui sector Comunicarea Comisiei COM(2005) 24 - (Working together for Growth and Jobs a New Start for Lisbon Strategy) subliniaza faptul ca politica industriala se bazeaza pe parteriatul dintre UE si SM (statele membre) Comunicarea Comisiei COM(2005) 24 - (Working together for Growth and Jobs a New Start for Lisbon Strategy) subliniaza faptul ca politica industriala se bazeaza pe parteriatul dintre UE si SM (statele membre) Diferitele provocari de politica industriala trebuiesc abordate la nivel european, SM (statele membre) nu pot avea succes in probleme vizand concurenta, reglementarea Pietei Unice, sau coeziunea economica si sociala; Diferitele provocari de politica industriala trebuiesc abordate la nivel european, SM (statele membre) nu pot avea succes in probleme vizand concurenta, reglementarea Pietei Unice, sau coeziunea economica si sociala; SM au totusi responsabilitatea unor alte aspecte de politica industriala, subliniate in Guidelines pt. realizarea Programelor Nationale de Reforma. SM au totusi responsabilitatea unor alte aspecte de politica industriala, subliniate in Guidelines pt. realizarea Programelor Nationale de Reforma. Aceasta comunicare aprofundeaza si completeaza cadrul comunitar al politicii industriale, punand accentul pe aplicabilitatea practica in diferite sectoare Aceasta comunicare aprofundeaza si completeaza cadrul comunitar al politicii industriale, punand accentul pe aplicabilitatea practica in diferite sectoare Sunt analizate oportunitatile si provocarile pentru 27 sectoare din industria prelucratoare si constructii a UE. Sunt analizate oportunitatile si provocarile pentru 27 sectoare din industria prelucratoare si constructii a UE.

9. 25.02.20079 2. Importanta industriei prelucratoare a UE Caracteristici ale industriei prelucratoare din UE: –Realizeaza 1/5 din productia UE si angajeaza 34 milioane persoane in UE; –Este un element esential care va permite exploatarea noii economii bazate pe cunoastere, peste 80% din cheltuielile pentru C&D din sectorul privat sunt facute in ind. prelucratoare; –Creeaza produse noi si inovative, care reprezinta 3/4 din exporturile UE; –Este formata in special din IMM; peste 99% din intreprinderi si 58% din forta de munca este angajata in IMM; –Creeaza crestere si locuri de munca in economia UE; –Este strans legata de industria serviciilor.

10. 25.02.200710 2. Importanta industriei prelucratoare a UE Industria prelucratoare a UE fata in fata cu procesul de globalizare Cresterea internationalizarii generata de: Cresterea internationalizarii generata de: –ameliorarea conditiilor de transport; –scaderea radicala a costurilor comunicatiilor –reducerea barierelor pentru comert si investitii –concurenta mult mai accentuata pe plan international in ceea ce priveste localizarea investitiilor, a productiei si a costurilor legate de C&D

11. 25.02.200711 3. Evaluarea diversitatii provocarilor politice in diferite sectoare Grupurile de lucru ale Comisiei au realizat o evaluare detaliata a 27 sectoare industriale ale industriei prelucratoare si a constructiilor pentru a vedea in ce masura performantele lor sunt sau vor fi influentate de instrumentele politicii industriale; Evaluarea politicilor industriale (in functie de influentele acestora asupra cresterii productivitatii sectoarelor si asupra competitivitatii internationale):  dezvoltarea cunostintelor, precum cercetarea, inovarea si abilitatile (competentele);  asigurarea unei Piete Unice deschise si competitive, incluzand concurenta;  better regulation;  asigurarea linkurilor (legaturilor) intre competitivitate, politici energetice si de mediu;  asigurarea unei participari corecte si totale pe pietele internationale;  facilitarea coeziunii economice si sociale.

12. 25.02.200712 3. Evaluarea diversitatii provocarilor politice in diferite sectoare Ca rezultat al analizei, sectoarele au fost impartite in 4 categorii : 1. Industrii agroalimentare si ale stiintelor vietii 1. Alimentara, bauturi, tutun 2. Produse cosmetice 3. Farmaceutica 4. Biotehnologia 5. Dispozitive medicale 2. Industrii de sistem si constructoare de masini 6. ITC 7. Inginerie mecanica 8. Inginerie electrica 9. Vehicule cu motor 10. Aerospatiala 11. Ind. de aparare 12. Constructii navale 3. Industrii bazate pe moda si design 13. Textile 14. Piele si produse din piele 15. Incaltaminte 16. Mobila 4. Industrii primare (de baza) si intermediare 17. Ind. extractive non-energetice 18. Metale nefoase 19. Ciment si var 20. Ceramica 21. Sticla 22. Lemn si produse din lemn 23. Celuloza, hartie si produse din hartie 24. Tiparituri si publicatii 25. Otel 26. Chimica, cauciuc si plastice 27. Constructii

13. 25.02.200713 3.1. Industrii agroalimentare si ale stiintelor vietii - PARTICULARITATI Realizeaza 1/5 din valoarea adaugata a ind. prelucratoare a UE Realizeaza 1/5 din valoarea adaugata a ind. prelucratoare a UE Are o rata de crestere medie spre inalta Are o rata de crestere medie spre inalta Principalele provocari: Principalele provocari: dezvoltarea cunostintelor (C&D, protejarea proprietatii intelectuale si finantarea inovarii pt. IMM inovatoare) dezvoltarea cunostintelor (C&D, protejarea proprietatii intelectuale si finantarea inovarii pt. IMM inovatoare) better reglation (convergenta internationala a reglementarilor este o problema pt. numeroase sectoare) better reglation (convergenta internationala a reglementarilor este o problema pt. numeroase sectoare) Provocarile prioritare legate de aceste sectoare conduc la: Provocarile prioritare legate de aceste sectoare conduc la: necesitatea realizarii unui progres spre o piata unica ce va fi complet concurentiala a produselor farmaceutice; necesitatea realizarii unui progres spre o piata unica ce va fi complet concurentiala a produselor farmaceutice; Probleme legate de mediu si acces pe piata pt. ind. alimentara si a bauturilor, farmaceutica si cosmetice Probleme legate de mediu si acces pe piata pt. ind. alimentara si a bauturilor, farmaceutica si cosmetice

14. 25.02.200714 3.2. Industrii de sistem si constructoare de masini - PARTICULARITATI Realizeaza 1/3 din valoarea adaugata a ind. prelucratoare a UE Realizeaza 1/3 din valoarea adaugata a ind. prelucratoare a UE Are o rata de crestere medie spre inalta Are o rata de crestere medie spre inalta Are o puternica crestere a cheltuielilor de C&D Are o puternica crestere a cheltuielilor de C&D Provocari: Provocari: Inovarea Inovarea Protectia proprietatii intelectuale Protectia proprietatii intelectuale Asigurarea unui personal cu inalta calificare; Asigurarea unui personal cu inalta calificare; Probleme legate de mediu si acces pe piata. Probleme legate de mediu si acces pe piata. Pentru multe din aceste industrii, piata unica depinde de standarde tehnice care trebuiesc in permanenta actualizate Pentru multe din aceste industrii, piata unica depinde de standarde tehnice care trebuiesc in permanenta actualizate Este esential accesul mai mare pe piete internationale pt. anumite industrii ca : ITC, ingineria mecanica si electrica, ind. de automobile. Este esential accesul mai mare pe piete internationale pt. anumite industrii ca : ITC, ingineria mecanica si electrica, ind. de automobile. Ind. mijloacelor de transport trebuie sa faca fata provocarilor legate de mediu – ameliorarea in permanenta a performantelor legate de poluare pentru autovehicule, avioane, nave. Ind. mijloacelor de transport trebuie sa faca fata provocarilor legate de mediu – ameliorarea in permanenta a performantelor legate de poluare pentru autovehicule, avioane, nave.

15. 25.02.200715 3.3. Industrii bazate pe moda si design - PARTICULARITATI Realizeaza aproape 8% din valoarea adaugata a ind. prelucratoare a UE Realizeaza aproape 8% din valoarea adaugata a ind. prelucratoare a UE Are o crestere slaba sau negativa a productiei Are o crestere slaba sau negativa a productiei Are cheltuieli reduse in C&D in ultimii ani Are cheltuieli reduse in C&D in ultimii ani Principala provocare = realizarea ajustarilor structurale Principala provocare = realizarea ajustarilor structurale Pentru imbunatatirea calitatii si diversitatii produselor este necesara imbunatatirea inovarii, protejarea dreptului proprietatii intelectuale si a calificarii personalului Pentru imbunatatirea calitatii si diversitatii produselor este necesara imbunatatirea inovarii, protejarea dreptului proprietatii intelectuale si a calificarii personalului Orientarea activitatii catre client si intensificarea problematicii brandului Orientarea activitatii catre client si intensificarea problematicii brandului

16. 25.02.200716 3.4. Industrii primare si intermediare - PARTICULARITATI Realizeaza aproape 40% din valoarea adaugata a industriei prelucratoare a UE Realizeaza aproape 40% din valoarea adaugata a industriei prelucratoare a UE Furnizori de input-uri pt. celelalte industrii ale UE Furnizori de input-uri pt. celelalte industrii ale UE Pot reprezenta o sursa importanta de inovare pt. celelalte sectoare; Pot reprezenta o sursa importanta de inovare pt. celelalte sectoare; Au o rata de crestere medie spre joasa, cu exceptia ind. chimice si a cauciucului Au o rata de crestere medie spre joasa, cu exceptia ind. chimice si a cauciucului Sunt industrii energointensive Sunt industrii energointensive Provocari legate de domeniul energetic si al mediului Provocari legate de domeniul energetic si al mediului Provocari sectoriale specifice: Provocari sectoriale specifice: Legislatia REACH pt. industria chimica; Legislatia REACH pt. industria chimica; Simplificari legislative pt. sectorul constructiilor Simplificari legislative pt. sectorul constructiilor Ajustarile structurale pt. industria ceramica, a oteluului si tipografica Ajustarile structurale pt. industria ceramica, a oteluului si tipografica

17. 25.02.200717 4. Definirea liniilor directoare privind politica industriala Este necesara o noua abordare de politica industriala: 4.1. Initiative politice trans-sectoriale (transfrontaliere) 4.2. Initiative politice sectoriale

18. 25.02.200718 4.1. Initiative politice trans-sectoriale (transfrontaliere) 1. Initiativa privind drepturile proprietatii intelectuale si contrafacerea (2006) 2. Infiintarea unui High Level Group privind competitivitatea, energia si mediul (sfarsit 2005) 3. Aspecte exterioare privind competitivitatea si accesul la piete (primavara 2006) 4. Program nou de simplificare legislativa (octombrie 2005) 5. Consolidarea competentelor sectoriale (2006) 6. Gestionarea transformarilor structurale in industria prelucratoare (sfarsit 2005) 7. Abordare europeana integrata privind cercetarea si inovarea industriala (2005)

19. 25.02.200719 4.2. Initiative politice sectoriale 1. Infiintarea unui Forum in domeniul produselor farmaceutice (prima reuniune – in 2006) 2. Examinarea intermediara a Strategiei referitoare la stiinta vietii si biotehnologie (2006-2007) 3. Infiintarea unor High-Level Groups in domeniul industriei chimice (2007) si industriei de aparare 4. Programul spatial european 5. Task force privind competitivitatea in ITC (2005/2006) 6. Dialog politic in domeniul ingineriei mecanice (2005/2006) 7. Elaborarea de studii referitoare la competitivitate, in special pt. ITC, ind. alimentara si moda si design

20. 25.02.200720 5. CONCLUZII  Initiativele orizontale si cele sectoriale descrise vor trebui acompaniate de masuri la nivelul statelor membre  Aceasta abordare va fi completata de o noua analiza si de noi propuneri de politici si actiuni concrete, in functie de necesitati

21. 25.02.200721 SITUATIA DIN ROMANIA Din punct de vedere al resurselor directe de creştere a competitivităţii, decalajele României faţă de celelalte statele membre se manifestă în special în ceea ce priveşte inovarea şi cercetarea- dezvoltarea,precum şi în domeniul societăţii informaţionale, componente orizontale de esenţă în dezvoltarea unei baze industriale puternice. Din punct de vedere al resurselor directe de creştere a competitivităţii, decalajele României faţă de celelalte statele membre se manifestă în special în ceea ce priveşte inovarea şi cercetarea- dezvoltarea,precum şi în domeniul societăţii informaţionale, componente orizontale de esenţă în dezvoltarea unei baze industriale puternice. România îşi propune să atingă nivelul de 3% din PIB pentru activitate de CDI (din care 1% fonduri publice naţionale şi 2% fonduri private) în jurul anului 2015. România îşi propune să atingă nivelul de 3% din PIB pentru activitate de CDI (din care 1% fonduri publice naţionale şi 2% fonduri private) în jurul anului 2015.

22. 25.02.200722  Documentul de Politica Industriala a Romaniei, aprobat prin HG 1172/2005 trebuie adaptat in conformitate cu aceasta comunicare a Comisiei Europene, dar si cu viitorul Document de politica industriala ce va fi elaborat de catre Uniunea Europeana in acest an (luna iunie 2007) SITUATIA DIN ROMANIA