1. O strategie pentru asigurarea obligatorie de asistenă medicală din R.Moldova: necesitate, planuri şi provocări 9 Dr. Mircea BUGA Director general CNAM 9 octombrie 2012 Chişinău edina Consiliului Sectorial de Sănătate din Domeniul Asistenei Externe

2. 1991 – independenţa Republicii Moldova şi trecerea la noile relaţii economice Anii ’90 – studierea experienţei internaţionale şi modelelor finanţării în sănătate; testarea unor mecanisme de asigurări 1998 – aprobarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală 2001 – fondarea Companiei Naţionale de Asigurare în Medicină (CNAM) 2004 - implementarea AOAM în R. Moldova Context istoric

3. Asigurarea obligatorie de asistenă medicală - instrument financiar pentru facilitarea atingerii acoperirii universale prin sporirea finanţării, îmbunătăţirea accesului, reducerea plăţilor directe şi utilizarea mai eficientă a fondurilor în sănătate Rolul

4. 1.Schimbarea mecanismului de finanare (Semashko  Bismark) 2.Modificarea statutului IMS publice (autonome, la autofinanare) 3.Creterea surselor financiare disponibile (de 10 ori per capita în 2003-2011); + investiii 4.Mai multe servicii garantate i acces mai mare a pacienilor 5.Ameliorarea unor indicatori de sănătate 6.Stimularea reformelor în sistemul de sănătate Realizările de bază AOAM 2004-2011

5. Particularităţile sistemului AOAM Un singur fond pentru acumularea tuturor contribuţiilor (fondul AOAM gestionat de CNAM) Contribuţii (prime) de asigurare achitate din salariu pentru cei angajaţi (7%=3,5%+3,5%) Ponderea mare a contribuţiilor din bugetul de stat persoane socialmente vulnerabile (>50%, 14 categ.) Pachet unic de servicii medicale garantate pentru asiguraţi (Programul Unic aprobat de Guvern) Pachet minim de servicii medicale de bază pentru neasiguraţi (AMP, AMU, unele medicamente compensate şi unele spitalizări) Procurarea pe bază de contract a serviciilor de la prestatori, balansat cu acumulările reale

6. Provocări (I) După implementarea AOAM fondurile au crescut de 5 ori (2004-2012). Calitatea i eficiena serviciilor medicale prestate încă nu atinge nivelul cerut. Cu toate că politica în domeniul ocrotirii sănătăii i-a concentrat forele spre fortificarea AMP (30% din fondul de bază al AOAM), rezultatele lasă de dorit - 2,9 vizite/persoană la medicul de familie, în timp ce vizitele la specialiti în ambulatoriu sunt peste 3,6 vizite/persoană. Numărul de cazuri tratate în spitale este în continuă cretere – 571,1 mii. Indicatorii de eficienţă a spitalelor nu s-au schimbat semnificativ. Numărul de investigaţii moderne a crescut rapid – 354,8 mii, cu creterea substanială a costurilor aferente.

7. Rezultatele studiilor efectuate de Biroul Naional de Statistică ”Accesul populaiei la serviciile de sănătate”: Fig. 1: Aprecierea calităii serviciilor medicale Fig. 2: Aprecierea accesului la servicii medicale 2010 Provocări (II)

8. Transferurile din bugetul de stat ating 12,1% din totalul cheltuielilor bugetare, iar fondurile AOAM constituie 4,4% din PIB. Ponderea cheltuielilor private pentru sănătate scade treptat, fiind încă semnificativă (44%). Provocări (III) Indicatori20072008200920102011 Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate în total cheltuieli ale bugetului consolidat, % 11.71314.113.613.3 Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate în PIB, % 4.95.46.45.65.2 Ponderea cheltuielilor din FAOAM în PIB, % 3.54.15.14.74.4 Ponderea transferurilor de stat în FAOAM, % 58.754.950.656.354.5 Ponderea cheltuielilor private în total cheltuieli pentru sănătate, % 49.249.545.345.843.7

9. Donatorii externi diminuează alocaţiile pentru programele naţionale determinînd CNAM să preia povara financiară a acestora (preparate antidiabetice orale, psihotrope, neurologice, vaccinurile antirabie, serviciului de hemodializă, etc.). Lărgirea spectrului şi majorarea numărului serviciilor medicale de înaltă performanţă scumpe, cu predilecţie a celor de complexitate înaltă, inclusiv datorită dezvoltării parteneriatului public- privat. Extinderea listei medicamentelor compensate, pentru acoperirea tratamentului unui spectru mai larg de patologii care vor fi tratate în cadrul asistenţei medicale primare. Provocări (IV)

10. Alocaţiile per capita pentru sănătate sunt încă foarte mici pentru a fi considerate suficiente (~100 Euro) Provocări (V) Tajikistan Uzbekistan Armenia Republica Moldova Albania Ucraina Romania Bulgaria Turcia Federatia Rusă Belarus Letonia Lituania Estonia Ungaria Suedia Canada Germania Austria SUA 18 51 93 113 142 240 363 421 423 441 466 603 687 702 1058 2583 2587 2664 2737 3076 0 1000 20003000 4000 113 $ 363 $ 240 $ 2664 $

11. Prima de asigurare medicală a evoluat de la 4% la 7%, dar rămâne cea mai mică din regiune Provocări (VI)

12. Provocări (VII) Procentul de acoperire cu asigurări medicale obligatorii a evoluat de la 63% în 2004 până la 81% în 2011. Rămân totuşi circa 20% de neasiguraţi, cu acces redus la servicii medicale.

13. Peste 50% din populaţie (cei neangajaţi şi cu venituri reduse) sunt asiguraţi de stat. Legătura iniială dintre costul mediu pe cap de locuitor al pachetului de beneficii i valoarea contribuiilor pentru persoanele asigurate de stat s-a exclus în anul 2006, transferurile din bugetul de stat având o tendină pronunată de diminuare. Provocări (VIII)

14. Provocări (IX) Partea preponderentă a cheltuielilor suportate de pacieni, o dein medicamentele i preparatele farmaceutice mai mult de 70% din cheltuielile private în sănătate (2010- 72,3%). Fig. 1: Distribuirea plăilor pe categorii Fig. 2: Cota pacienilor care au efectuat plăi pentru servicii medicale

15. Provocări (X) Cota pacienilor care au efectuat plăi neoficiale din cei ce au efectuat plăi pentru sănătate după tipul de asistenă

16. Necesitatea noii strategii După 11 ani de activitate a CNAM, provocările de moment i viitoare impun elaboarea unei noi viziuni de dezvoltare Este necesar un salt calitativ în sporirea satisfaciei beneficiarilor de sistemul de sănătate Acoperirea universală cu servicii de sănătate presupune noi abordări i perspective Fortificarea rolului AOAM ca instrument financiar pentru promovarea politicilor Guvernului în domeniul sănătăii

17. Procesul de elaborare Iniiat la începutul anului 2012, cu susinerea OMS, în scopul: (a)identificării priorităilor strategice ale CNAM pentru următorii ani; (b)fortificarea capacităii CNAM în prestarea serviciilor calitative i executarea strategiei elaborate Implicarea activă a partenerilor de bază (Parlament, Guvern, organizaii internaionale, societatea civilă) Implicarea masivă a angajailor CNAM (>10%)

18. Documente strategice în sănătate În contextul executării cît mai reuite a: Politicii naionale de sănătate Planului de activitate al Guvernului pentru anii 2012-2015 Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada anilor 2008-2017 Foii de parcurs privind accelerarea reformelor în sănătate vine Strategia de dezvoltare a SAOAM

19. Teme strategice 1. Asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor asigurate 2. Asigurarea accesului la servicii medicale şi îmbunătăţirea calităii acestora 3. Asigurarea sustenabilităii fondurilor i creşterea acoperirii populaiei cu asigurare obligatorie de asistenă medicală 4. CNAM - administrarea eficientă a organizaţiei şi serviciilor, promotoare şi implementatoare a reformelor în sistemul de sănătate a Republicii Moldova

20. Oferirea siguranţei şi protecţiei financiare persoanelor asigurate la accesarea serviciilor medicale calitative Misiune

21. Îmbunătățirea calității și eficienței CNAM Alinierea structurii CNAM în conformitate cu strategia Dezvoltarea competenelor personalului CNAM Îmbunătăţirea calităţii datelor şi a analizei şi consolidarea planificarii strategice și operaționale Creterea satisfaciei persoanelor asigurate cu AOAM Îmbunătățirea și elaborarea noilor sisteme IT Îmbunătățirea comunicării interne și externe Sustenabilitatea fondurilor şi creetrea acoperirii populaiei cu AOAM Asigurarea proteciei drepturilor persoanelor asigurate Asigurarea proteciei drepturilor persoanelor asigurate Asigurarea accesului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale Susținerea reformelor din domeniul sănătăţii (descentralizarea AMP, regionalizare AMS, etc) Diminuarea OOP’s i plăţi lor ne formale Eficientizarea alocaiilor pentru medicamente compensate Îmbunătăţirea controlului calităţii serviciilor medicale Creșterea mărimii Fondurilor AOAM Dezvoltarea managementului proceselor și al calității Îmbunătățirea serviciillor pentru clienți și asigurarea cu asistență a persoanelor asigurate Eficientizarea contractării şi a metodelor de plată Harta integrată Atragerea persoane lor şi grupuri lor intă în sistemul A OAM

22. Obiectiv strategic Obiectul strategic general – Asigurarea satisfaciei persoanelor asigurate cu sistemul de asigurare obligatorie de asistenă medicală IndicatoriBaz ă 20132014201520162017 Satisfacția persoanelor asigurate cu servicii medicale de calitate Urmeaz ă a fi identificat ă Satisfacția persoanelor asigurate cu acces la servicii medicale Urmeaz ă a fi identificat ă

23. Obiectiv strategic Asigurarea proteciei drepturilor asigurate IndicatoriBaz ă 20132014201520162017 Satisfacția persoanelor asigurate cu servicii prestate de CNAM Urmeaz ă a fi identificat ă Timpul mediu de soluționare a petițiilor 20 zile1514131210 Cota petițiilor soluționate Urmeaz ă a fi identificat ă IndicatoriBaz ă 20132014201520162017 Petițiile335600700800 Îmbunătăirea serviciilor pentru clieni i asigurarea cu asistenă a persoanelor asigurate

24. Iniiative strategice Acțiunea 1 Dezvoltarea conceptului de management al petițiilor i a gestiunii procedurilor de protecție a drepturilor persoanelor asigurate, formarea serviciului central de protecție a beneficiarului, i ulie 2013. Acțiunea 2 Dezvoltarea canalelor și instrumentelor IT pentru gestionarea listelor persoanelor asigurate și neasigurate, petițiile și informarea, s eptembrie 2013. Acțiunea 3 Introducerea liniei fierbinți – call center, s eptembrie 2013. Acțiunea 4 Lansarea sistemului de feed-back a protecției beneficiarului, s eptembrie 2013. Acțiunea 5 Schimbarea cadrului legislativ necesar pentru eficientizarea serviciilor beneficiarilor și a managemetului acestora, d ecembrie 2013.

25. Obiectiv Diminuarea plăilor din buzunar, atît a celor formale, cît i neformale IndicatoriBază20132014201520162017 Cota persoanelor care au efectuat plăți neformale din totalul celor care au efectuat plăți pentru servicii medicale acordate în AMP și AMSA 37%32%25%20%15%10% Cota persoanelor care au efectuat plăți neformale din totalul celor care au efectuat plăți pentru servicii medicale în AMS 94%90%85%75%60%45% Cota cheltuielilor pentru medicamente din total plăți din buzunar 72,3%70%65%60%55%50%

26. Iniiative Acțiunea 1 Organizarea campaniilor de comunicare în scopul eliminării plăților neformale, o ctombire – n oiembrie anual. Acțiunea 2 Introducerea raportării plăților neformale efectuate în IMS, în scopul evalării și transparenței acestora, s eptembrie 2013. Acțiunea 3 Dezvoltarea cooperării cu alte structuri pentru a reduce plățile neformale (MS, CNA, Curtea de Conturi, Departamentul de revizie și control,etc). Acțiunea 3 Efectuarea unei analize detaliate a plăților de buzunar în colaborare cu Biroul Național de Statistică pentru identificarea cauzelor primordiale, i ulie 2013. Acțiunea 4 Dezvoltarea și înaintarea către Ministerul Sănătății și Guvern a conceptului strategic de diminuare a plăților din buzunar, o ctombrie 2013.

27. Paii următori Aprobarea i implementarea cu succes a Strategiei de dezvoltare a SAOAM Utilizarea metodelor de finanare cost- eficientă, cu impact asupra calităii serviciilor medicale Fortificarea disponibilităii i automatizării informaiei Fortificarea cunotinelor beneficiarilor asupra drepturilor i obligaiilor lor

28. MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !